1 Corinteni 11 VDCL

1. Luați‐vă după mine, după cum și eu m‐am luat după Hristos.

2. Și vă laud că în toate vă aduceți aminte de mine și țineți datinele după cum vi le‐am încredințat.

3. Dar voiesc să știți că Hristos este capul oricărui bărbat, iar bărbatul este capul femeii și Dumnezeu este capul lui Hristos.

4. Orice bărbat care se roagă sau prorocește având ceva pe cap, necinstește pe capul său.

5. Dar orice femeie care se roagă sau prorocește cu capul neînvălit, necinstește pe capul ei; căci este tot atâta ca și cum ar fi rasă.

6. Căci dacă o femeie nu se învălește, să se și tundă; iar dacă este rușinos pentru o femeie ca să se tundă sau să se radă, să se învălească.

7. Căci un bărbat în adevăr nu trebuie să‐și învălească el capul, fiindcă este chipul și slava lui Dumnezeu; dar femeia este slava bărbatului.

8. Căci nu bărbatul este din femeie, ci femeia din bărbat;

9. căci nici n‐a fost făcut bărbatul pentru femeie, ci femeia pentru bărbat;

10. de aceea femeia trebuie să aibă un semn de stăpânire asupra capului ei din pricina îngerilor.

11. Însă nici femeia nu este fără bărbat, nici bărbatul fără femeie, în Domnul.

12. Căci după cum femeia este din bărbat, tot așa și bărbatul prin femeie, iar toate sunt din Dumnezeu.

13. Judecați în voi înșivă: este cuviincios oare ca o femeie să se roage lui Dumnezeu neînvălită?

14. Și nu vă învață chiar firea că un bărbat dacă poartă părul lung îi este o necinste?

15. Dar o femeie dacă poartă părul lung îi este o slavă. Pentru că părul lung îi este dat drept învălitoare.

16. Iar dacă cineva pare că e iubitor de ceartă, noi n‐avem un astfel de obicei și nici bisericile lui Dumnezeu.

17. Poruncind însă aceasta, nu vă laud, pentru că nu veniți împreună spre mai bine, ci spre mai rău.

18. Căci mai întâi de toate, când veniți împreună în adunare aud că sunt dezbinări între voi și în parte o cred.

19. Căci trebuie să fie secte între voi ca să se arate între voi cei încuviințați.

20. Deci când veniți împreună în același loc, nu este cu putință ca să mâncați cina Domnului:

21. Căci când mâncați, fiecare ia mai dinainte cina sa deosebită; și unul este flămând, iar altul este beat.

22. N‐aveți dar case ca să mâncați și să beți? Sau disprețuiți biserica lui Dumnezeu și dați de rușine pe cei ce n‐au? Ce să vă zic? Să vă laud? În aceasta nu vă laud.

23. Căci eu am primit de la Domnul ceea ce v‐am și dat, cum că Domnul Isus în noaptea când era dat prins a luat pâine.

24. Și după ce a mulțumit, a frânt‐o și a zis: Acesta este trupul meu, care este pentru voi, faceți aceasta spre pomenirea mea.

25. Asemenea și paharul după cinare, zicând: Acest pahar este legământul cel nou în sângele meu; faceți aceasta ori de câte ori îl beți, spre pomenirea mea.

26. Pentru că de câte ori mâncați pâinea aceasta și beți paharul acesta vestiți moartea Domnului până va veni el.

27. Încât cine mănâncă pâinea sau bea paharul Domnului cu nevrednicie, va fi vinovat de trupul și sângele Domnului.

28. Dar omul să se cerce pe sine însuși și astfel să mănânce din pâine și să bea din pahar.

29. Căci cine mănâncă și bea, își mănâncă și bea judecata dacă nu deosebește trupul.

30. De aceea mulți între voi sunt slabi și bolnavi și destui dorm;

31. dar dacă ne‐am judeca pe noi înșine, n‐am fi judecați;

32. dar când suntem judecați, suntem cumințiți de Domnul ca să nu fim osândiți cu lumea.

33. Încât, frații mei, când veniți împreună ca să mâncați, așteptați‐vă unii pe alții.

34. Iar dacă cineva este flămând, să mănânce acasă; ca să nu veniți împreună spre judecată. Celelalte le voi rândui îndată ce voi veni.