1 Corinteni 14 NTR

1. Urmăriți dragostea și râvniți după darurile spirituale, dar mai ales să profețiți.

2. Căci cel ce vorbește într-o altă limbă nu vorbește oamenilor, ci lui Dumnezeu, întrucât nimeni nu-l înțelege, iar cu duhul spune taine.

3. Dar cel ce profețește le vorbește oamenilor, pentru consolidare sufletească, mângâiere și încurajare.

4. Cel ce vorbește într-o altă limbă se consolidează sufletește pe sine, dar cel ce profețește consolidează sufletește Biserica.

5. Eu doresc ca toți să vorbiți în alte limbi, dar mai ales să profețiți. Cel ce profețește este mai mare decât cel ce vorbește în alte limbi, în afară de cazul în care acesta din urmă le traduce, pentru ca Biserica să fie consolidată sufletește.

6. Acum, fraților, dacă eu vin la voi vorbind în alte limbi, cu ce vă voi ajuta, dacă nu vă voi vorbi fie prin descoperire, fie prin cunoștință, fie prin profeție, fie prin învățătură?

7. La fel și obiectele neînsuflețite, care scot un sunet, fie un fluier, fie o kithara: dacă nu dau tonuri diferite, cum va ști cineva ce se cântă la fluier sau la kithara?

8. Dacă trâmbița dă un sunet neclar, cine se va pregăti de război?

9. Tot astfel și voi: dacă nu rostiți cu limba un cuvânt clar, cum va înțelege cineva ce spuneți? Vă veți trezi vorbind în vânt!

10. Fără îndoială, există în lume multe feluri de limbi, și niciuna nu este fără sens.

11. Așadar, dacă eu nu cunosc înțelesul acelei limbi, voi fi un străin pentru cel care vorbește, iar cel care vorbește va fi un străin pentru mine.

12. La fel și cu voi: întrucât sunteți plini de zel după daruri spirituale, căutați să le aveți din belșug, pentru consolidarea sufletească a Bisericii.

13. De aceea, cel ce vorbește într-o altă limbă să se roage ca să poată traduce ce spune.

14. Căci, dacă mă rog într-o altă limbă, duhul meu se roagă, însă mintea mea este neroditoare.

15. Așadar, ce voi face? Mă voi ruga cu duhul, dar mă voi ruga și cu mintea, voi cânta laudă cu duhul, dar voi cânta laudă și cu mintea.

16. Altfel, dacă tu mulțumești doar cu duhul, cum va spune „Amin!“ la mulțumirea ta cel ce este neștiutor, de vreme ce nu știe ce spui?

17. Căci tu, într-adevăr, mulțumești frumos, însă celălalt nu este consolidat sufletește.

18. Eu Îi mulțumesc lui Dumnezeu că vorbesc în alte limbi mai mult decât voi toți,

19. dar în Biserică vreau, mai degrabă, să spun cinci cuvinte cu mintea mea, pentru a-i învăța pe alții, decât zece mii de cuvinte într-o altă limbă.

20. Fraților, nu fiți copii în gândire! Dimpotrivă, în ce privește răutatea fiți copilași, iar în gândire fiți maturi.

21. În Lege este scris: „În alte limbi și prin buzele altora voi vorbi acestui popor, dar nici atunci nu Mă vor asculta, zice Domnul“.

22. Astfel, limbile sunt un semn nu pentru credincioși, ci pentru necredincioși, în timp ce profeția nu este un semn pentru necredincioși, ci pentru credincioși.

23. De aceea, dacă s-ar aduna întreaga biserică și toți ar vorbi în alte limbi și ar intra unii neștiutori sau necredincioși, oare nu vor spune ei că sunteți nebuni?

24. Dar dacă toți profețiți și intră cineva necredincios sau neștiutor, el este convins de toți, este cercetat de toți,

25. lucrurile ascunse ale inimii lui sunt descoperite și, astfel, va cădea cu fața la pământ și I se va închina lui Dumnezeu, declarând: „Cu adevărat Dumnezeu este în mijlocul vostru!“.

26. Deci, ce este de făcut, fraților? Când vă adunați laolaltă și fiecare are un psalm, o învățătură, o descoperire, un îndemn în altă limbă, o traducere, să se facă toate pentru consolidarea sufletească a bisericii.

27. Dacă cineva vorbește într-o altă limbă, să fie doi sau cel mult trei și să vorbească fiecare pe rând, iar unul să traducă.

28. Dacă însă nu este niciun traducător, atunci să tacă în biserică și să-și vorbească numai lui însuși și lui Dumnezeu.

29. Să vorbească doi sau trei profeți, iar ceilalți să judece.

30. Iar dacă altuia, care stă jos, i se dă o descoperire, primul să tacă.

31. Fiindcă toți puteți să profețiți, dar unul după altul, pentru ca toți să învețe și toți să fie încurajați.

32. Duhurile profeților le sunt supuse profeților,

33. fiindcă Dumnezeu nu este un Dumnezeu al dezordinii, ci al păcii. La fel ca în toate bisericile sfinților,

34. femeile să tacă în biserici, căci lor nu li se dă voie să vorbească, ci să fie supuse, așa cum spune și Legea.

35. Dacă doresc să învețe ceva, să-și întrebe soții acasă, pentru că este rușinos pentru o femeie să vorbească în biserică.

36. Ce? Cuvântul lui Dumnezeu a pornit de la voi? Sau numai până la voi a ajuns el?

37. Dacă cineva crede că este profet sau spiritual, să-și dea seama că ceea ce vă scriu este o poruncă a Domnului.

38. Dacă însă cineva nu recunoaște aceasta, nici el nu va fi recunoscut.

39. Astfel, frații mei, râvniți să profețiți și nu împiedicați vorbirea în alte limbi.

40. Însă toate să se facă așa cum se cuvine și în ordine.