1 Corinteni 15 VBRC2020

1. Vă fac cunoscută, fraților, evanghelia pe care v-am vestit-o, pe care voi ați primit-o și în care ați rămas,

2. prin care sunteți mântuiți, dacă o țineți așa cum v-am vestit-o eu, altfel, în zadar ați crezut.

3. Căci v-am transmis, în primul rând, ceea ce am primit și eu: Cristos a murit pentru păcatele noastre, după Scripturi,

4. a fost înmormântat și a înviat a treia zi, după Scripturi.

5. Și i s-a arătat lui Chéfa, apoi celor doisprezece,

6. după aceea s-a arătat la peste cinci sute de frați dintr-o dată, dintre care cei mai mulți au rămas până acum, iar unii dintre ei au murit.

7. După aceea, i s-a arătat lui Iacób și apoi tuturor apostolilor.

8. Ultimului dintre toți, ca unui născut înainte de vreme, mi s-a arătat și mie,

9. căci eu sunt ultimul dintre apostoli, care nu sunt vrednic să mă numesc apostol, pentru că am persecutat Biserica lui Dumnezeu.

10. Însă prin harul lui Dumnezeu sunt ceea ce sunt, iar harul lui pentru mine nu a devenit zadarnic; dimpotrivă, am trudit mai mult decât ei toți, nu eu, ci harul lui Dumnezeu care este în mine.

11. Așadar, atât eu, cât și ei, noi predicăm astfel, iar voi astfel ați crezut.

12. Iar dacă se vestește că Cristos a înviat din morți, cum spun unii dintre voi că nu există înviere din morți?

13. Iar dacă nu există înviere din morți, nici Cristos nu a înviat.

14. Însă dacă Cristos nu a înviat, zadarnică este predica noastră și zadarnică este credința voastră.

15. Iar noi suntem găsiți martori falși ai lui Dumnezeu pentru că dăm mărturie împotriva lui Dumnezeu, [spunând] că l-a înviat pe Cristos, pe care nu l-a înviat, de vreme ce morții nu învie.

16. Căci dacă morții nu învie, nici Cristos nu a înviat,

17. iar dacă Cristos nu a înviat, credința voastră este zadarnică și voi sunteți încă în păcatele voastre,

18. iar cei care au adormit în Cristos au pierit.

19. Și dacă ne-am pus speranța în Cristos numai în viața aceasta, suntem cei mai [vrednici] de milă dintre toți oamenii.

20. Dar acum, Cristos a înviat din morți, fiind începutul [învierii] celor adormiți.

21. Căci de vreme ce printr-un om [a venit] moartea, tot printr-un om [vine] și învierea din morți.

22. Și după cum toți mor în Adám, tot la fel, în Cristos, toți vor fi readuși la viață.

23. Dar fiecare la rândul lui: cel dintâi Cristos, după aceea cei care sunt ai lui Cristos, la venirea lui,

24. apoi [va fi] sfârșitul, când el va încredința împărăția lui Dumnezeu Tatăl, după ce va fi nimicit orice domnie, orice stăpânire și putere.

25. Căci el trebuie să domnească până când va pune toți dușmanii sub picioarele lui.

26. Ultimul dușman care va fi nimicit este moartea.

27. De fapt, „toate le-a supus sub picioarele lui”. Însă când spune că „toate le-a supus”, este evident că în afară de cel care i-a supus lui toate.

28. Iar când toate îi vor fi supuse, atunci și el, Fiul, se va supune celui care i-a supus lui toate, pentru ca Dumnezeu să fie totul în toți.

29. Și apoi ce vor face cei care sunt botezați pentru cei morți? Dacă într-adevăr morții nu învie, de ce se mai botează pentru ei?

30. Iar noi de ce să riscăm la orice oră?

31. În fiecare zi eu sunt în pericol de moarte, fraților, o jur pe mândria mea care sunteți voi, pe care o am în Cristos Isus, Domnul nostru.

32. Dacă numai din [motive] umane m-am luptat împotriva fiarelor în Éfes, la ce-mi folosește? Atunci, dacă morții nu învie, „să mâncăm și să bem căci mâine vom muri!”.

33. Nu vă înșelați: „Tovărășiile rele strică bunele moravuri”.

34. Veniți-vă cu adevărat în fire și nu păcătuiți, pentru că sunt unii care nu au cunoașterea lui Dumnezeu: o spun spre umilirea voastră!

35. Însă, va spune cineva: „Cum învie morții? Cu ce trup vor veni?”

36. Nebunule! Ceea ce semeni tu nu prinde viață dacă mai întâi nu moare.

37. Și ceea ce tu semeni, nu semeni trupul care va fi, ci doar un simplu grăunte, poate de grâu sau de altă plantă;

38. însă Dumnezeu îi dă trup după cum vrea și fiecăreia dintre semințe îi dă trupul propriu.

39. Nu orice trup este același trup, ci unul este [trupul] oamenilor, altul este trupul animalelor, altul este trupul păsărilor și altul, al peștilor.

40. Există și trupuri cerești și trupuri pământești, însă alta este gloria celor cerești și alta a celor pământești.

41. Una este strălucirea soarelui, alta este strălucirea lunii și alta este strălucirea stelelor, căci o stea diferă de altă stea în strălucire.

42. Tot la fel este și învierea morților: se seamănă în putrezire și se învie în neputrezire;

43. se seamănă în necinste și se învie în glorie; se seamănă în slăbiciune și se învie în putere;

44. se seamănă un trup fizic și învie un trup spiritual, căci dacă există un trup fizic, există și unul spiritual.

45. Așa și este scris: „primul om, Adám, a fost făcut cu suflet viu”, cel din urmă Adám, cu Duhul dătător de viață.

46. Dar nu cel spiritual [apare] mai întâi, ci cel firesc, apoi cel spiritual.

47. Primul om este făcut din pământ: este pământesc; al doilea om este din cer.

48. Cum este cel pământesc, la fel sunt și cei pământești, și cum este cel ceresc, la fel sunt și cei cerești.

49. Și după cum am purtat chipul celui pământesc, vom purta și chipul celui ceresc.

50. Fraților, eu spun aceasta: carnea și sângele nu pot moșteni împărăția lui Dumnezeu, nici putrezirea nu va moșteni neputrezirea.

51. Iată, vă spun o taină: nu toți vom muri, însă toți vom fi schimbați.

52. Într-o clipă, într-o clipire din ochi, la sunetul trâmbiței de apoi, căci va suna trâmbița și morții vor învia neputreziți, iar noi vom fi schimbați.

53. Căci această [ființă] supusă putrezirii trebuie să se îmbrace în neputrezire și această [ființă] muritoare trebuie să se îmbrace în nemurire.

54. Dar când [ființa] aceasta supusă putrezirii se va îmbrăca în neputrezire și [ființa] aceasta muritoare se va îmbrăca în nemurire, atunci se va împlini cuvântul scris: „Moartea a fost înghițită de victorie.

55. Unde este, moarte, victoria ta? Unde este, moarte, ghimpele tău?”.

56. Ghimpele morții este păcatul, iar puterea păcatului este Legea.

57. Însă, mulțumire fie lui Dumnezeu care ne dă victoria prin Domnul nostru Isus Cristos.

58. Așa încât, frații mei iubiți, fiți tari, neclintiți; prisosind totdeauna în lucrarea Domnului, știind că munca voastră nu este zadarnică în Domnul!