1 Corinteni 4 VDCL

1. Așa să ne socotească pe noi omul: ca slujitori ai lui Hristos și ca economi ai tainelor lui Dumnezeu.

2. Aici însă ce se cere unor economi este ca omul să fie găsit credincios.

3. Dar pentru mine este ceva foarte neînsemnat ca să fiu judecat de voi sau de vreo judecată omenească: da, nici eu nu mă judec pe mine însumi.

4. Căci nu cunosc nimic împotriva mea însumi, dar nu prin aceasta sunt îndreptățit; cel ce mă judecă este Domnul.

5. De aceea nu judecați nimic mai înainte de vreme, până nu va veni Domnul, care va și da la lumină cele ascunse ale întunericului și va face cunoscut sfaturile inimilor: și atunci fiecare își va avea lauda de la Dumnezeu.

6. Dar acestea, fraților, le‐am strămutat la mine însumi și la Apolo pentru voi, ca să învățați în noi să nu treceți peste cele ce sunt scrise, ca să nu vă făliți unul cu câte unul împotriva celuilalt.

7. Căci cine te deosebește? Și ce ai, ce n‐ai primit? Iar dacă ai primit, pentru ce te lauzi ca și cum n‐ai fi primit?

8. Acum sunteți și sătui; acum v‐ați și îmbogățit; fără noi ați și domnit; și dacă ați fi domnit măcar, ca să domnim și noi împreună cu voi!

9. Căci, mi se pare, Dumnezeu ne‐a arătat pe noi apostolii ca pe cei din urmă, ca pe niște osândiți la moarte, pentru că suntem făcuți o priveliște lumii, atât îngerilor, cât și oamenilor.

10. Noi suntem nebuni pentru Hristos; iar voi sunteți cuminți în Hristos! noi suntem neputincioși, iar voi tari! voi în slavă, iar noi în dispreț.

11. Până în ceasul de acum și flămânzim și însetăm și suntem goi și suntem bătuți cu pumnii și suntem fără locuință statornică.

12. Și ne ostenim lucrând cu mâinile noastre; înfruntați, binecuvântăm; prigoniți, suferim.

13. Vorbiți de rău, ne rugăm; am ajuns ca gunoaiele lumii, lepădătura tuturor până acum.

14. Nu ca să vă rușinez scriu acestea, ci mustrându‐vă ca pe copiii mei iubiți.

15. Căci chiar dacă ați avea zece mii de învățători în Hristos, nu aveți însă mulți părinți; căci eu v‐am născut în Hristos Isus prin evanghelie.

16. Deci vă îndemn, luați‐vă după mine.

17. Pentru aceasta chiar v‐am trimis pe Timotei, care este copilul meu iubit și credincios în Domnul. El vă va aduce aminte căile mele cele în Hristos, după cum îi învăț pretutindene în orice biserică.

18. Dar unii s‐au fălit ca și cum n‐aș veni la voi.

19. Dar voi veni în curând la voi, dacă va voi Domnul, și voi cunoaște nu vorba celor ce s‐au fălit, ci puterea lor;

20. căci Împărăția lui Dumnezeu nu este în vorbă, ci în putere.

21. Ce voiți? Să vin la voi cu o nuia, sau cu iubire și un duh de blândețe?