1 Regi 20 BTF2015

1. Și Ben-Hadad, împăratul Siriei, și-a adunat toată oștirea lui; și erau treizeci și doi de împărați cu el, și cai și care; și s-a urcat și a asediat Samaria și s-a războit împotriva ei.

2. Și a trimis mesageri la Ahab, împăratul lui Israel, în cetate, și i-a spus: Astfel spune Ben-Hadad:

3. Argintul tău și aurul tău sunt ale mele; soțiile tale de asemenea și copiii tăi cei mai plăcuți sunt ai mei.

4. Și împăratul lui Israel a răspuns și a zis: Domnul meu, împărate, conform spusei tale, eu, și tot ceea ce am, sunt al tău.

5. Și mesagerii s-au întors și au zis: Astfel vorbește Ben-Hadad, spunând: Deși am trimis la tine, spunând: Să îmi dai argintul tău și aurul tău și soțiile tale și copiii tăi;

6. Totuși voi trimite pe servitorii mei la tine mâine, cam în acest timp, și ei vor cerceta casa ta și casele servitorilor tăi; și va fi astfel: că orice este plăcut în ochii tăi, ei vor pune în mâna lor și vor lua.

7. Atunci împăratul lui Israel a chemat pe toți bătrânii țării și a spus: Cunoașteți, vă rog, și vedeți cum acest om caută ticăloșie, pentru că a trimis la mine după soțiile mele și după copiii mei și după argintul meu și după aurul meu și nu l-am refuzat.

8. Și toți bătrânii și tot poporul i-au zis: Să nu îi dai ascultare, nici să nu consimți.

9. De aceea el a spus mesagerilor lui Ben-Hadad: Spuneți domnului meu, împăratul: Pentru tot ce ai trimis la servitorul tău la început voi face; dar acest lucru nu pot să îl fac. Și mesagerii au plecat și i-au adus din nou cuvânt.

10. Și Ben-Hadad a trimis la el și a spus: Astfel să îmi facă dumnezeii și încă mai mult, dacă țărâna Samariei va fi suficientă să umple mâna întregului popor care mă urmează.

11. Și împăratul lui Israel a răspuns și a zis: Spuneți-i: Să nu se fălească cel care își încinge armura ca cel care și-o dă jos.

12. Și s-a întâmplat, când Ben-Hadad a auzit acest mesaj, pe când el bea, el și împărații lui în corturi, că a spus servitorilor săi: Desfășurați-vă de bătălie. Și ei s-au desfășurat de bătălie împotriva cetății.

13. Și, iată, a venit un profet la Ahab, împăratul lui Israel, spunând: Astfel spune DOMNUL: Ai văzut tu toată această mare mulțime? Iată, o voi da în mâna ta în această zi; și tu vei cunoaște că eu sunt DOMNUL.

14. Și Ahab a spus: Prin cine? Iar el a spus: Astfel spune DOMNUL: Prin tinerii prinților provinciilor. Apoi el a spus: Cine va începe bătălia? Iar el a răspuns: Tu.

15. Atunci el a numărat pe tinerii prinților provinciilor, și ei au fost două sute treizeci și doi; și, după ei a numărat tot poporul, pe toți copiii lui Israel, șapte mii.

16. Și au ieșit la amiază. Dar Ben-Hadad bea și se îmbăta în corturi, el și împărații, cei treizeci și doi de împărați, care îl ajutau.

17. Și tinerii prinților provinciilor au ieșit cei dintâi; și Ben-Hadad a trimis și i-au spus, zicând: Au ieșit niște bărbați din Samaria.

18. Și el a spus: Dacă au ieșit pentru pace, prindeți-i vii; și dacă au ieșit pentru război, prindeți-i vii.

19. Astfel, acești tineri ai prinților provinciilor au ieșit din cetate, ei și armata care îi urma.

20. Și au ucis, fiecare pe omul lui; și sirienii au fugit; și Israel i-a urmărit; și Ben-Hadad, împăratul Siriei, a scăpat pe un cal cu călăreții.

21. Și împăratul lui Israel a ieșit și a lovit caii și carele și a ucis pe sirieni cu un mare măcel.

22. Și profetul a venit la împăratul lui Israel și i-a spus: Du-te, întărește-te și însemnează și vezi ce faci, pentru că la întoarcerea anului împăratul Siriei se va urca împotriva ta.

23. Și servitorii împăratului Siriei i-au spus: Dumnezeii lor sunt dumnezei ai dealurilor; de aceea au fost mai tari decât noi; dar să luptăm împotriva lor în câmpie și cu siguranță noi vom fi mai tari decât ei.

24. Și fă acest lucru: Scoate pe împărați, pe fiecare om din locul său, și pune căpetenii în locul lor;

25. Și numără-ți o armată, ca armata pe care ai pierdut-o, cal pentru cal și car pentru car; și vom lupta împotriva lor în câmpie și cu siguranță noi vom fi mai tari decât ei. Și el a dat ascultare vocii lor și a făcut astfel.

26. Și s-a întâmplat, la întoarcerea anului, că Ben-Hadad a numărat pe sirieni și s-a urcat la Afec, pentru a lupta împotriva lui Israel.

27. Și copiii lui Israel au fost numărați și erau toți prezenți și au mers împotriva lor; și copiii lui Israel și-au înălțat corturile în fața lor ca două turme mici de iezi, dar sirienii umpleau țara.

28. Și a venit un om al lui Dumnezeu și a vorbit împăratului lui Israel și a spus: Astfel spune DOMNUL: Pentru că sirienii au zis: DOMNUL este Dumnezeu al dealurilor dar nu este Dumnezeu al văilor, de aceea voi da toată această mare mulțime în mâna ta și veți cunoaște că eu sunt DOMNUL.

29. Și și-au înălțat corturile unii în fața altora șapte zile. Și astfel a fost, că în ziua a șaptea bătălia a început; și copiii lui Israel au ucis dintre sirieni o sută de mii de pedeștri într-o singură zi.

30. Dar restul au fugit la Afec în cetate; și acolo un zid a căzut peste douăzeci și șapte de mii dintre bărbații care erau rămași. Și Ben-Hadad a fugit și a intrat în cetate într-o camera dinăuntru.

31. Și servitorii săi i-au spus: Iată acum, am auzit că împărații casei lui Israel sunt împărați milostivi; să ne punem, te rog, sac peste coapse și funii pe capete și să ieșim înaintea împăratului lui Israel; poate că te va lăsa cu viața.

32. Astfel s-au încins cu sac peste coapsele lor și au pus funii pe capetele lor și au venit la împăratul lui Israel și au spus: Servitorul tău Ben-Hadad spune: Te rog, lasă-mă să trăiesc. Iar el a spus: Mai este încă în viață? El este fratele meu.

33. Și oamenii au căutat cu atenție la cuvintele lui, dacă vreun lucru va ieși de la el, și au prins în grabă aceasta și au zis: Fratele tău, Ben-Hadad. Atunci el a spus: Mergeți, aduceți-l. Atunci Ben-Hadad a ieșit la el, iar el l-a făcut să se urce în car.

34. Și Ben-Hadad i-a spus: Cetățile, pe care le-a luat tatăl meu de la tatăl tău, le voi înapoia; și îți vei face străzi în Damasc, precum tatăl meu a făcut în Samaria. Atunci, Ahab a spus: Eu te voi trimite cu acest legământ. Astfel el a făcut legământ cu el și l-a trimis.

35. Și un anume bărbat dintre fiii profeților a spus aproapelui său în cuvântul DOMNULUI: Lovește-mă, te rog. Și bărbatul a refuzat să îl lovească.

36. Atunci i-a spus: Pentru că nu ai ascultat de vocea DOMNULUI, iată, imediat ce te vei fi depărtat de la mine, un leu te va ucide. Și imediat ce s-a depărtat de la el, un leu l-a găsit și l-a ucis.

37. Apoi a găsit un alt bărbat și i-a spus: Lovește-mă, te rog. Și bărbatul l-a lovit, astfel încât prin lovire l-a rănit.

38. Astfel, profetul a plecat și l-a așteptat pe împărat pe cale și s-a deghizat cu cenușă pe fața lui.

39. Și pe când trecea împăratul, a strigat către împărat și a spus: Servitorul tău a ieșit în mijlocul luptei; și, iată, un om s-a abătut și a adus la mine un om și a spus: Păzește pe acest om; dacă va lipsi cumva, atunci viața ta va fi pentru viața lui sau altfel îmi vei plăti un talant de argint.

40. Și pe când servitorul tău era ocupat încoace și încolo, el a dispărut. Și împăratul lui Israel i-a spus: Aceasta îți este judecata; tu însuți ai hotărât-o.

41. Și el s-a grăbit și și-a luat cenușa de pe fața lui; și împăratul lui Israel l-a recunoscut că era dintre profeți.

42. Iar el i-a spus: Astfel spune DOMNUL: Pentru că ai dat drumul din mâna ta unui om pe care l-am rânduit în întregime nimicirii, de aceea viața ta va merge pentru viața lui și poporul tău pentru poporul lui.

43. Și împăratul lui Israel a mers la casa lui trist și nemulțumit și a venit în Samaria.