1 Regi 21 BVA
1. După toate aceste evenimente, s-a întâmplat că Nabot din Izreel avea o vie în Izreel, aproape de palatul lui Ahab – regele Samariei.
2. Acesta i-a zis lui Nabot: „Dă-mi via ta, ca să îmi fac din ea o grădină de zarzavaturi; pentru că este aproape de palatul meu. Îți voi da în locul ei o vie mai bună decât aceasta; sau, dacă ți se pare mai avantajos, îți voi plăti în argint cât valorează ea.”
3. Nabot i-a răspuns: „Să mă ferească Iahve să îți dau moștenirea părinților mei!”
4. Ahab s-a dus acasă supărat și mâniat pentru că Nabot din Izreel îi zisese „Nu îți voi da moștenirea părinților mei!” S-a așezat pe pat, și-a întors fața și nu a vrut să mănânce nimic.
5. Izabela – soția lui – a venit la el și l-a întrebat: „De ce ești supărat și nu mănânci nimic?”
6. El i-a răspuns: „Pentru că i-am cerut lui Nabot din Izreel să îmi dea via lui pe un preț de argint, sau, dacă vrea, să îi dau altă vie în locul ei. Dar el mi-a răspuns că nu îmi dă via lui!”
7. Izabela – soția lui – i-a spus: „Oare nu ești tu stăpân în Israel? Ridică-te, mănâncă și fii vesel! Pentru că eu îți voi da via lui Nabot din Izreel!”
8. Ea a scris niște scrisori în numele lui Ahab, a pus sigiliul lui pe ele și le-a trimis bătrânilor și conducătorilor care locuiau în același oraș cu Nabot.
9. În acele scrisori, ea spusese: „Anunțați un post și puneți-l pe Nabot în fața poporului.
10. Aduceți împotriva lui doi oameni care vor pronunța acuzații mincinoase, zicând: «Tu L-ai blestemat atât pe Dumnezeu, cât și pe rege!» Apoi scoateți-l din oraș și omorâți-l cu pietre!”
11. Bătrânii și conducătorii care locuiau în orașul lui Nabot, au făcut exact cum le-a cerut Izabela în scrisorile pe care ea le trimisese (în numele lui Ahab).
12. Au anunțat un post și l-au pus pe Nabot în fața poporului.
13. Cei doi oameni incorecți au venit, s-au așezat înaintea lui și l-au acuzat în prezența poporului, zicând: „Nabot L-a blestemat atât pe Dumnezeu, cât și pe rege!” Apoi l-au scos din oraș și l-au omorât cu pietre.
14. După ce au făcut acest lucru, au anunțat-o pe Izabela: „Nabot a fost omorât cu pietre!”
15. Când a auzit Izabela că Nabot fusese omorât cu pietre, i-a zis lui Ahab: „Ridică-te și ia-ți în proprietate via lui Nabot din Izreel – cel care nu a vrut să ți-o dea pe un preț de argint – pentru că Nabot nu mai trăiește. El a murit.”
16. Când a auzit Ahab că Nabot este mort, s-a dus imediat să ia în proprietatea lui via lui Nabot din Izreel.
17. Iahve i-a vorbit lui Ilie tișbitul, zicându-i:
18. „Pleacă și du-te să îl întâlnești pe Ahab – regele lui Israel – care guvernează în Samaria. El este în via lui Nabot, unde s-a dus să o ia în proprietatea lui.
19. Spune-i că Iahve îi zice: «Oare nu ești tu cel care ai omorât un om și ți-ai însușit proprietatea lui?» Să îi mai spui că Iahve îi zice: «Chiar în locul în care câinii au lins sângele lui Nabot, vor linge și sângele tău!»”
20. Ahab i-a zis lui Ilie: „M-ai găsit, dușmanule?” El i-a răspuns: „Te-am găsit; pentru că te-ai vândut ca să faci ce este rău în relația ta cu Iahve!
21. Acum, Iahve îți spune: «Voi aduce dezastrul împotriva ta, îți voi distruge urmașii și voi omorî pe fiecare bărbat care ți-a mai rămas în Israel – indiferent că este sclav sau om liber.
22. Voi proceda cu familia ca în cazul familiei lui Ieroboam – fiul lui Nebat – și al lui Bașa – fiul lui Ahia – pentru că M-ai mâniat și pentru că l-ai făcut și pe Israel să păcătuiască!»”
23. Iahve a vorbit și despre Izabela, zicând: „Izabela va fi mâncată de câini lângă zidul Izreelului!
24. Ei îi vor mânca și pe cei din familia lui Ahab, care vor muri în oraș; iar păsările zburătoare (carnivore) îi vor mânca pe cei care vor muri pe câmp.”
25. N-a mai fost nimeni (între regii lui Israel) care să se fi vândut ca să facă ce este rău în relația lui cu Iahve – așa cum a procedat Ahab, pe care Izabela, soția lui, îl provoca la aceste fapte.
26. El s-a profanat foarte mult, mergând după idoli, exact cum procedau amoriții pe care Iahve îi alungase din fața israelienilor.
27. Atunci când Ahab a auzit aceste cuvinte, și-a rupt hainele, și-a pus un sac pe corp și a postit. Se culca înfășurat în acel sac și mergea încet.
28. Atunci Iahve i-a vorbit lui Ilie tișbitul, zicându-i:
29. „Ai văzut cum s-a smerit Ahab în fața Mea? Pentru că a procedat astfel, nu voi aduce dezastrul împotriva familiei lui cât timp va trăi el, ci în timpul vieții fiului lui.”