1 Regi 22 BVA

1. Pentru o perioadă de trei ani, nu a mai fost niciun război între Aram și Israel.

2. După trei ani, Iehoșafat – regele lui Iuda – s-a dus la regele lui Israel.

3. Regele lui Israel le spusese slujitorilor lui: „Știți că orașul Ramot-Ghilad este al nostru; iar noi nu facem nimic pentru a-l lua înapoi de la regele Aramului!”

4. El l-a întrebat pe Iehoșafat: „Vrei să mergi cu mine la război împotriva Ramot-Ghiladului?” Iehoșafat i-a răspuns regelui lui Israel: „Eu și cu tine vom fi aliați, iar poporul meu va fi împreună cu poporul tău și caii mei vor merge unde merg ai tăi!”

5. Dar Iehoșafat i-a mai zis regelui lui Israel: „Te rog să întrebi mai întâi Cuvântul lui Iahve.”

6. Regele lui Israel i-a adunat pe profeți. Ei erau aproape patru sute de bărbați. Atunci el i-a întrebat: „Să mă duc la război împotriva Ramot-Ghiladului, sau să renunț?” Ei i-au răspuns: „Du-te; pentru că Iahve îl va da regelui!”

7. Iehoșafat a întrebat: „Nu mai este aici niciun alt profet al lui Iahve, ca să îl putem întreba?”

8. Regele lui Israel i-a răspuns: „Mai este unul care se numește Micaia – fiul lui Imla – prin care-L putem întreba pe Iahve; dar eu îl urăsc, pentru că nu profețește nimic bun pentru mine, ci numai rău…” Iehoșafat i-a zis: „Să nu vorbească regele așa!”

9. Atunci regele lui Israel a chemat un comandant și i-a zis: „Adu-l aici repede pe Micaia, fiul lui Imla!”

10. Regele lui Israel și Iehoșafat – regele lui Iuda – erau îmbrăcați în hainele regale și stăteau pe câte un tron, pe locul unde se treiera, în zona din fața porților Samariei; și toți profeții profețeau înaintea lor.

11. Zedechia – fiul lui Chenaana – își făcuse niște coarne de fier; și spunea: „Iahve zice: «Cu aceste coarne îi vei omorî pe aramei până îi vei distruge!»”

12. Toți ceilalți profeți îi făceau profeții asemănătoare, zicând: „Atacă Ramot-Ghiladul și învinge-l! Iahve îl va face să ajungă în mâna regelui!”

13. Mesagerul care s-a dus să îl cheme pe Micaia, i-a spus: „Toți profeții îi dau mesaje de aprobare regelui. Să fie și cuvântul tău ca al fiecăruia dintre ei; și să anunți ceva bun!”

14. Micaia i-a răspuns: „Jur pe Iahve care este viu, că voi proclama doar ce îmi va spune El!”

15. Când a ajuns, regele l-a întrebat: „Micaia, să ne ducem la război împotriva Ramot-Ghiladului, sau să renunțăm?” El i-a răspuns: „Du-te și fii victorios; pentru că Iahve îl va face să ajungă în mâna regelui!”

16. Dar regele l-a întrebat: „De câte ori trebuie să te pun să juri că nu îmi vei spune decât adevărul în numele lui Iahve?”

17. Atunci Micaia a răspuns: „Am văzut tot Israelul risipit pe munți ca o turmă de oi care nu are păstor; iar Iahve a zis: «Acești oameni nu au stăpân! Să se întoarcă fiecare liniștit acasă!»”

18. Regele lui Israel i-a zis lui Iehoșafat: „Nu ți-am spus că nu profețește nimic încurajator pentru mine, ci numai ceva rău?”

19. Micaia a mai zis: „Ascultă Cuvântul lui Iahve! L-am văzut pe Iahve stând pe tronul Său; și toată mulțimea de ființe cerești stătea în picioare lângă El, la dreapta și la stânga Lui.

20. Atunci Iahve a întrebat: «Cine-l va înșela pe Ahab ca să se ducă la Ramot-Ghilad și să moară acolo?» Unul a răspuns într-un fel, altul a răspuns în alt fel.

21. Apoi a venit un spirit care s-a prezentat înaintea lui Iahve; și I-a zis: «Eu îl voi înșela.» Iahve l-a întrebat: «Cum vei proceda?»

22. El a răspuns: «Mă voi duce și voi fi un spirit de minciună în gura tuturor profeților lui.» Și Iahve i-a zis: «Așa vei reuși să îl înșeli! Du-te și fă cum ai zis!»

23. Deci Iahve a permis să existe un spirit de minciună în gura tuturor acestor profeți ai tăi… Iahve a anunțat (deja) dezastrul împotriva ta!”

24. Atunci Zedechia – fiul lui Chenaana – s-a apropiat, l-a lovit pe Micaia peste obraz și i-a zis: „Pe unde a ieșit Spiritul lui Iahve din mine ca să îți vorbească ție (astfel)?”

25. Micaia i-a răspuns: „Vei vedea în acea zi în care vei fugi dintr-o cameră în alta ca să te ascunzi!”

26. Apoi regele lui Israel a zis: „Ia-l pe Micaia, du-l înapoi la Amon – conducătorul orașului – și la Ioaș, fiul regelui;

27. și spune-le acestora că regele le zice: «Puneți acest om în închisoare și hrăniți-l cu pâinea întristării și cu apa întristării până mă voi întoarce în pace!»”

28. Dar Micaia a spus: „Dacă te vei întoarce în pace, înseamnă că nu a vorbit Iahve prin mine!” El a adăugat: „Voi, cei prezenți aici, rețineți toți ce am spus!”

29. Regele lui Israel, împreună cu Iehoșafat – regele lui Iuda – s-au dus la Ramot-Ghilad.

30. Regele lui Israel i-a zis lui Iehoșafat: „Eu mă voi deghiza; și voi intra în luptă îmbrăcat așa. Dar tu îmbracă-te cu hainele tale regale.” Regele lui Israel s-a deghizat; și s-a dus să lupte îmbrăcat astfel.

31. Regele Aramului le dăduse celor treizeci și doi de comandanți ai carelor lui, următorul ordin: „Să nu vă luptați nici cu cei mici, nici cu cei mari, ci numai cu regele lui Israel!”

32. Atunci când comandanții carelor l-au văzut pe Iehoșafat, și-au zis: „Cu certitudine, acesta este regele lui Israel!” Și s-au deplasat spre el, ca să îl atace. Atunci Iehoșafat a strigat după ajutor.

33. Dar când comandanții carelor au observat că nu este el regele lui Israel, nu l-au mai atacat.

34. Apoi, un luptător cu arcul a tras la întâmplare; și l-a lovit (cu o săgeată) pe regele lui Israel între zalele armurii. Regele a vorbit celui care conducea carul și i-a dat următoarea poruncă: „Întoarce și scoate-mă din zona de conflict; pentru că am fost rănit!”

35. Lupta s-a intensificat în acea zi, în timp ce regele (Ahab) a rămas în picioare în car, sub privirile arameilor; dar seara a murit. Sângele din rană i-a curs în interiorul carului.

36. Când a apus soarele, s-a strigat în tabără: „Fiecare să plece în orașul lui sau în teritoriul lui!”

37. Astfel, regele (Ahab) a murit și a fost dus la Samaria, unde l-au înmormântat.

38. Când au spălat carul într-un iaz din Samaria, au venit câinii și i-au lins sângele; iar prostituatele s-au îmbăiat acolo cu acea apă – conform cuvântului pe care-l spusese Iahve.

39. Celelalte fapte ale lui Ahab – tot ce a făcut el, palatul de fildeș și toate orașele pe care le-a construit – oare nu sunt scrise în „cartea cronicilor regilor lui Israel”?

40. Ahab s-a culcat lângă părinții lui. În locul lui a guvernat fiul lui numit Ahazia.

41. Iehoșafat – fiul lui Asa – a început să guverneze în teritoriul numit Iuda în al patrulea an al guvernării lui Ahab – regele lui Israel.

42. Iehoșafat avea treizeci și cinci de ani când a devenit rege; și a guvernat la Ierusalim douăzeci și cinci de ani. Mama lui se numea Azuba și era fiica lui Șilhi.

43. El a copiat în totalitate comportamentul tatălui lui numit Asa; și nu a deviat de la modelul oferit de el, ci a făcut ce este corect în relația lui cu Iahve. Totuși, înălțimile nu au fost desființate; iar poporul mai aducea încă sacrificii și ardea tămâie pe ele.

44. Iehoșafat a trăit în pace cu regele lui Israel.

45. Celelalte fapte ale lui Iehoșafat – autoritatea pe care a avut-o și războaiele la care a participat – oare nu sunt scrise în „Cartea cronicilor regilor lui Iuda”?

46. El i-a distrus pe bărbații care se prostituau și care rămăseseră în țară de pe vremea tatălui lui numit Asa.

47. În acele vremuri, nu exista rege în Edom. În locul regelui, era un guvernator.

48. Iehoșafat a făcut niște corăbii pentru comerț. Acelea ar fi trebuit să meargă la Ofir după aur; dar nu au mai plecat acolo, pentru că au fost sfărâmate la Ețion-Gheber.

49. Atunci Ahazia – fiul lui Ahab – i-a zis lui Iehoșafat: „Să meargă slujitorii mei împreună cu slujitorii tăi în corăbii!” Dar Iehoșafat nu a acceptat.

50. Iehoșafat s-a culcat lângă părinții lui; și a fost înmormântat lângă ei în orașul strămoșului lui numit David. Apoi, în locul lui Iehoșafat a guvernat fiul lui care se numea Iehoram.

51. Ahazia – fiul lui Ahab – a început să guverneze în teritoriul numit Israel – la Samaria – în al șaptesprezecelea an al guvernării lui Iehoșafat – regele lui Iuda; și a guvernat doi ani în Israel.

52. El a făcut ce este rău în relația lui cu Iahve și a trăit ca tatăl lui, ca mama lui și ca Ieroboam – fiul lui Nebat – care l-a determinat pe Israel să păcătuiască.

53. Ahazia i-a slujit lui Baal și i s-a închinat. Astfel, el a provocat mânia Dumnezeului lui Israel numit Iahve – așa cum procedase și tatăl lui.