1 Samuel 21 VDCL

1. Și David a venit la Nob, la Ahimelec, preotul. Și Ahimelec a întâmpinat tremurând pe David și i‐a zis: De ce ești singur și niciun om cu tine?

2. Și David a zis lui Ahimelec preotul: Împăratul mi‐a dat o însărcinare și mi‐a zis: Să nu știe nimeni nimic despre însărcinarea cu care te trimit și ce ți‐am poruncit; și am rânduit pe tineri în cutare și cutare loc.

3. Și acum ce ai la îndemână? Dă‐mi cinci pâini sau ce se va găsi.

4. Și preotul a răspuns lui David și a zis: Pâine obișnuită n‐am la îndemână, dar este pâine sfântă, numai dacă tinerii s‐au ținut de la femei.

5. Și David a răspuns preotului și i‐a zis: Cu adevărat femeile au fost ținute de la noi în aceste trei zile; când am ieșit, vasele tinerilor au fost sfinte, deși era o călătorie obișnuită; cu cât mai mult deci astăzi vor fi vasele lor sfinte?

6. Și preotul i‐a dat pâine sfântă, căci nu era acolo altă pâine decât pâinile punerii înainte, care fuseseră luate dinaintea Domnului, ca să pună pâine caldă, în ziua când erau luate.

7. Și în ziua aceea era acolo unul din robii lui Saul oprit înaintea Domnului, și numele lui era Doeg Edomitul. El era puternicul păstorilor care erau ai lui Saul.

8. Și David a zis lui Ahimelec: Și n‐ai aici la îndemână o suliță sau o sabie? Căci nu mi‐am luat cu mine, nici sabia, nici armele, căci însărcinarea împăratului era grabnică.

9. Și preotul a zis: Sabia lui Goliat filisteanul, pe care l‐ai omorât în Valea Ela, iată este aici învelită într‐o pânză în dosul efodului: dacă voiești s‐o iei, ia‐o, căci nu este alta decât aceasta aici. Și David a zis: Nu este alta ca ea, dă‐mi‐o.

10. Și David s‐a sculat și a fugit în ziua aceea de frica lui Saul și s‐a dus la Achiș, împăratul Gatului.

11. Și robii lui Achiș i‐au zis: Oare nu este acesta David, împăratul țării? Oare nu l‐au cântat unii altora în jocuri zicând: Saul a bătut miile sale și David zecile de mii ale sale?

12. Și David a luat aceste cuvinte la inimă și s‐a temut foarte mult de Achiș, împăratul Gatului.

13. Și și‐a schimbat purtarea înaintea lor și a făcut pe nebunul în mâinile lor și scrija pe ușile porții și lăsa să‐i curgă balele pe barbă.

14. Și Achiș a zis robilor săi: Iată vedeți că omul este nebun; de ce l‐ați adus la mine?

15. Am eu lipsă de nebuni de ați adus pe acesta să facă pe nebunul înaintea mea? Să intre acesta în casa mea?