1 Samuel 30 VBRC2020

1. Când Davíd și oamenii lui au ajuns a treia zi la Țiclág, Amaléc a năvălit în Négheb și în Țiclág. Au lovit [cetatea] Țiclág și i-au dat foc.

2. Le-au luat captive pe femeile care erau în ea, de la mic la mare. N-au ucis pe nimeni, dar le-au luat cu ei și au mers pe drumul lor.

3. Davíd și oamenii lui au ajuns în cetate și, iată, era arsă, iar soțiile, fiii și fiicele lor fuseseră luați captivi!

4. Davíd și poporul care era cu el și-au ridicat glasul și au plâns până n-au mai avut putere să plângă.

5. Au fost luate captive și cele două soții ale lui Davíd: Ahinóam din Izreél și Abigáil, soția lui Nabál, din Carmél.

6. Davíd a fost foarte strâmtorat, căci poporul vorbea să-l bată cu pietre, pentru că toți erau amărâți la suflet, fiecare din cauza fiilor și fiicelor sale. Dar Davíd s-a întărit în Domnul Dumnezeul lui.

7. Davíd i-a zis lui Abiatár, preotul, fiul lui Ahimélec: „Adu-mi efodul!”. Iar Abiatár i-a adus efodul la Davíd.

8. Davíd l-a consultat pe Domnul: „Să urmăresc ceata aceasta? O voi ajunge?”. [Domnul] i-a răspuns: „Urmărește-o, căci o vei ajunge și îi vei elibera [pe toți]”.

9. Davíd și cei șase sute de oameni care erau cu el au plecat și au ajuns la pârâul Besór, unde s-au oprit cei care rămâneau în urmă.

10. Davíd i-a urmărit, el și patru sute de oameni, dar două sute de oameni au rămas pentru că erau prea obosiți ca să treacă pârâul Besór.

11. Au dat peste un egiptéan în câmpie și l-au adus la Davíd. I-au dat să mănânce pâine și să bea apă.

12. I-au dat o bucată de turtă de smochine și două de stafide. A mâncat și i-a revenit suflarea, căci nu mâncase pâine și nu băuse apă de trei zile și de trei nopți.

13. Davíd i-a zis: „Al cui ești și de unde ești?”. El i-a răspuns: „Sunt un tânăr egiptéan, slujitor al unui om din Amaléc. Stăpânul meu m-a abandonat pentru că eram bolnav acum trei zile.

14. Am năvălit în partea de sud a chereteilor, a celor din Iúda și la sud de Cáleb, și am dat foc [cetății] Țiclág”.

15. Davíd i-a zis: „Condu-mă la ceata aceasta!”. Iar el i-a zis: „Jură-mi pe Dumnezeu că nu mă vei omorî și nu mă vei da pe mâna stăpânului meu! Iar eu te voi conduce la ceata aceasta”.

16. Și i-a condus. Iată, erau împrăștiați pe toată suprafața pământului: mâncau, beau și sărbătoreau pentru toată prada mare pe care o luaseră din țara filisténilor și din țara lui Iúda.

17. Davíd i-a lovit din zori până a doua zi seara și n-a scăpat niciunul dintre ei, în afară de patru sute de tineri care au încălecat pe cămile și au fugit.

18. Davíd a salvat tot ce luase Amaléc. Davíd le-a eliberat și pe cele două soții ale lui.

19. Nu le-a lipsit nimeni de la mic până la mare, nici fiu, nici fiică, și nimic din pradă și din tot ceea ce le-a luat: Davíd a recuperat totul.

20. Davíd a luat toată turma și cireada. Le-au adus în fața celorlalte animale și au zis: „Aceasta este prada lui Davíd”.

21. Davíd a venit la cei două sute de oameni care erau prea obosiți ca să meargă după Davíd și care rămăseseră la pârâul Besór. Au ieșit în întâmpinarea lui Davíd și în întâmpinarea poporului care era cu el. Davíd s-a apropiat de popor și i-a întrebat de sănătate.

22. Unii oameni răi și de nimic dintre cei ce merseseră cu Davíd au zis: „Fiindcă n-au mers cu noi, să nu le dăm nimic din prada pe care am luat-o înapoi, ci doar fiecare să-și ia soția și copiii și să plece!”.

23. Dar Davíd a zis: „Nu faceți așa, frații mei, cu ce ne-a dat Domnul; căci el ne-a ocrotit și a dat în mâinile noastre ceata care venise împotriva noastră.

24. Cine vă ascultă în privința aceasta? Partea celui care a mers la luptă trebuie să fie aceeași cu cel care a rămas la bagaje: împreună să o împartă!”.

25. Din ziua aceea înainte a stabilit o hotărâre și o regulă pentru Israél până în ziua de azi.

26. Davíd s-a întors la Țiclág. A trimis din pradă bătrânilor lui Iúda, prietenilor săi, spunându-le: „Iată un dar din prada luată de la dușmanii Domnului:

27. celor din Bétel, celor din Ramót-Négheb, celor din Iatír,

28. celor din Aroér, celor din Sifmót, celor din Eștemóa,

29. celor din Racál, celor din cetățile lui Ierahmeél, celor din cetățile chenéilor,

30. celor din Hormá, celor din Bor-Așán, celor din Atác,

31. celor din Hebrón și tuturor locurilor unde merseseră Davíd și oamenii lui”.