1 Samuel 4 VDCL

1. Și cuvântul lui Samuel a fost către tot Israelul. Și Israel a ieșit la luptă împotriva filistenilor și au tăbărât lângă Eben‐Ezer, iar filistenii au tăbărât în Afec.

2. Și filistenii s‐au rânduit de luptă împotriva lui Israel și s‐a lățit lupta și Israel a fost bătut înaintea filistenilor și au ucis ca la patru mii de bărbați în șir de luptă în câmpie.

3. Și poporul a venit în tabără și bătrânii lui Israel au zis: De ce ne‐a bătut Domnul astăzi înaintea filistenilor? Să ne luăm din Silo chivotul legământului Domnului, ca să vie în mijlocul nostru și să ne mântuiască din mâna vrăjmașilor noștri.

4. Și poporul a trimis la Silo și au adus de acolo chivotul legământului Domnului oștirilor care șade peste heruvimi. Și cei doi fii ai lui Eli, Hofni și Fineas, erau acolo cu chivotul legământului lui Dumnezeu.

5. Și a fost așa: când a venit chivotul legământului Domnului în tabără tot Israelul a strigat cu strigăte mare de a răsunat pământul.

6. Și filistenii au auzit vuietul strigării și au zis: Ce este vuietul acestei strigări mari în tabăra evreilor? Și au înțeles că chivotul Domnului venise în tabără.

7. Și filistenii s‐au spăimântat, căci ziceau: Dumnezeu a venit în tabără. Și au zis: Vai de noi!, căci una ca aceasta n‐a fost până acum.

8. Vai de noi! Cine ne va scăpa din mâna acestor dumnezei măreți? Aceștia sunt dumnezeii care au bătut pe egipteni cu tot felul de răni în pustie.

9. Întăriți‐vă și fiți bărbați, filistenilor, ca să nu fiți robi evreilor, cum v‐au fost ei robi vouă: fiți bărbați și luptați‐vă.

10. Și filistenii s‐au luptat și Israel a fost bătut; și au fugit fiecare om la cortul său și a fost foarte mare măcel: și au căzut din Israel treizeci de mii de pedeștri.

11. Și chivotul lui Dumnezeu a fost luat și cei doi fii ai lui Eli, Hofni și Fineas, au murit.

12. Și un om din Beniamin a alergat din șirul de luptă și a venit în Silo în aceeași zi cu veșmintele sfâșiate și cu pământ pe capul său.

13. Și a venit și iată Eli ședea pe scaunul său, în spre latura drumului, veghind: căci îi tremura inima pentru chivotul lui Dumnezeu. Și omul a intrat și a spus în cetate; și toată cetatea a strigat.

14. Și Eli a auzit vuietul strigării și a zis: Ce este strigătul acestei zarve? Și omul s‐a grăbit și a venit și a spus lui Eli.

15. Și Eli era de nouăzeci și opt de ani și ochii săi erau pironiți și nu putea vedea.

16. Și omul a zis lui Eli: Eu vin de la șirul de luptă și am fugit azi de la șirul de luptă. Și Eli a zis: Cum a mers lucrul, fiul meu?

17. Și cel ce aducea știrea a răspuns și a zis: Israel a fugit dinaintea filistenilor și a fost și măcel mare în popor, și cei doi fii ai tăi, Hofni și Fineas, sunt morți și ei, și chivotul lui Dumnezeu este luat.

18. Și a fost așa: când a pomenit de chivotul lui Dumnezeu, Eli a căzut pe spate de pe scaunul său alături de poartă, și și‐a frânt grumazul și a murit, căci era om bătrân și greu. Și el judecase pe Israel patruzeci de ani.

19. Și noră‐sa, nevasta lui Fineas, era însărcinată și aproape să nască; și când a auzit știrea că se luase chivotul lui Dumnezeu și că socrul ei și bărbatul ei au murit, s‐a încovoiat și a născut; căci au apucat‐o durerile.

20. Și când era să moară, femeile care stăteau lângă ea, i‐au zis: Nu te teme, căci ai născut un fiu. Dar ea n‐a răspuns și nici n‐a luat aminte.

21. Și ea a numit pe copil: I‐Cabod, zicând: S‐a depărtat slava din Israel! pentru luarea chivotului lui Dumnezeu și pentru socrul ei și pentru bărbatul ei.

22. Și ea a zis: S‐a depărtat slava din Israel, căci chivotul lui Dumnezeu este luat!