2 Cronici 23 BVA

1. În al șaptelea an, Iehoiada a avut curajul să facă un legământ cu acei conducători care aveau în subordinea lor sute de oameni: cu Azaria – fiul lui Ieroham –, cu Ismael – fiul lui Iehohanan –, cu Azaria – fiul lui Obed –, cu Maaseia – fiul lui Adaia – și cu Elișafat – fiul lui Zicri.

2. Ei au mers prin tot teritoriul numit Iuda, i-au adunat pe leviți din toate orașele din „Iuda” și pe conducătorii familiilor lui Israel; apoi au venit cu ei la Ierusalim.

3. Întreaga adunare a ratificat un legământ cu regele în casa lui Dumnezeu. Iehoiada le-a zis: „Acesta este fiul regelui! El va guverna – conform promisiunii făcute de Iahve urmașilor lui David.

4. Deci vă comunic acum ce trebuie să faceți. O treime din numărul preoților și al leviților care vor intra în slujbă în ziua de Sabat, să stea ca paznici la intrări.

5. O (altă) treime să fie la palatul regelui; și o altă treime la poarta temeliei. Tot poporul care s-a adunat, să vină în curțile casei lui Iahve.

6. Nimeni să nu intre în casa lui Iahve, cu excepția preoților și a leviților care trebuie să slujească. Lor li se va permite să intre – pentru că sunt sfinți. Dar toți ceilalți din popor să respecte porunca lui Iahve.

7. Leviții trebuie să stea în jurul regelui – fiecare om având arma lui în mână. Oricine va intra în casă, să fie omorât. Stați aproape de rege atunci când va ieși și atunci când va intra.”

8. Leviții și toți oamenii din teritoriul numit Iuda au făcut exact cum le-a ordonat preotul Iehoiada. Astfel, fiecare conducător și-a luat oamenii – atât pe cei care intrau în slujbă în ziua de Sabat, cât și pe cei care ieșeau de la slujbă atunci – pentru că preotul Iehoiada nu permisese niciunui grup să plece de acolo.

9. Apoi preotul Iehoiada le-a dat comandanților care aveau în subordine sute de oameni, lăncile și scuturile – atât pe cele mari cât și cele mici – care aparținuseră regelui David și care erau în casa lui Dumnezeu.

10. Toți oamenii care formau acel popor – fiecare având arma în mână – s-au așezat în jurul regelui, din partea dreaptă a casei până în cea stângă, aproape de altar și de zidurile ei.

11. Atunci Iehoiada l-a adus pe fiul regelui, căruia i-a pus coroana pe cap și i-a dat în mână declarația. Iehoiada și fiii lui l-au numit rege și l-au uns (cu ulei) strigând: „Trăiască regele!”

12. Când a auzit Atalia zgomotul produs de vocea poporului care alerga și care îl aclama pe rege, a venit spre mulțimea de oameni care era adunată la casa lui Iahve.

13. A privit și a văzut că regele stătea lângă stâlpul lui, la intrare. Comandanții și cei care sunau cu goarna, erau lângă rege. Tot poporul se bucura și suna din goarne; iar muzicienii cântau cântece de laudă cu instrumentele lor muzicale. Atunci Atalia și-a rupt hainele și a strigat: „Trădare! Trădare!”

14. Preotul Iehoiada i-a trimis spre ea pe comandanții sutelor de luptători care conduceau armata, zicându-le: „Scoateți-o dintre rânduri; și oricine o va urma, să fie omorât cu sabia!” S-a întâmplat așa pentru că preotul mai zisese: „Să nu o omorâți în casa lui Iahve!”

15. Au arestat-o în momentul în care trecea prin intrarea în palatul regelui și intenționa să ajungă la poarta cailor. Și au omorât-o acolo.

16. Iehoiada a ratificat un legământ. Acel legământ s-a făcut între el și poporul care era împreună cu regele lui. Conform legământului, ei acceptau să fie poporul lui Iahve.

17. Tot poporul s-a dus la templul lui Baal și l-a dărâmat. Ei au sfărâmat altarele și statuile care existau acolo. Apoi l-au omorât în fața altarelor pe preotul Matan.

18. Iehoiada a desemnat pe preoții leviți să supravegheze casa lui Iahve – exact cu îi repartizase David – ca să aducă lui Iahve arderile integrale, conform prevederilor scrise în legea lui Moise. Acea slujbă trebuie făcută în mijlocul bucuriei și a cântecelor, conform regulii stabilite de David.

19. Paznicii stăteau la porțile casei lui Iahve și nu permiteau să intre acolo niciun om care, dintr-un motiv sau altul, era necurat.

20. Apoi Iehoiada a plecat însoțit de conducătorii sutelor de luptători, de cei educați, de comandanții poporului și de tot restul poporului țării. Ei au mers împreună cu regele – de la casa lui Iahve la palatul regal – trecând prin poarta de sus; și l-au pus apoi pe tronul regal.

21. Tot poporul țării s-a bucurat; iar orașul a beneficiat de pace. Atalia nu mai trăia, pentru că fusese omorâtă cu sabia.