2 Cronici 24 BVA
1. Ioaș avea vârsta de șapte ani când a devenit rege; și a guvernat la Ierusalim patruzeci de ani. Mama lui se numea Țibia și era din Beer-Șeba.
2. Ioaș a făcut ce este corect în relația lui cu Iahve – tot timpul cât a trăit preotul Iehoiada.
3. Iehoiada i-a ales două soții; și astfel, în familia lui Ioaș s-au născut fii și fiice.
4. Apoi Ioaș a decis în inima lui să renoveze casa lui Iahve.
5. I-a convocat pe preoți și pe leviți, cărora le-a zis: „Mergeți în orașele teritoriului numit Iuda și strângeți de la toți israelienii taxa anuală. Ea va fi folosită pentru renovarea casei Dumnezeului vostru. Achitați-vă repede de această sarcină!” Dar leviții nu s-au grăbit.
6. Regele l-a chemat pe Iehoiada care era preotul-șef; și i-a zis: „De ce nu ai urmărit cu atenție leviții care erau însărcinați cu strângerea taxei de la populația din Ierusalim și din teritoriul numit Iuda, conform regulii stabilite prin Moise – sclavul lui Iahve – taxă care fusese aprobată de adunarea lui Israel pentru cortul declarației?
7. Acea păcătoasă numită Atalia și fiii ei au devastat casa lui Dumnezeu și au dedicat baalilor toate lucrurile sfinte care erau în ea!”
8. Atunci regele a poruncit să se facă o ladă pe care au pus-o afară, la poarta casei lui Iahve.
9. Apoi au anunțat în teritoriul numit Iuda și în Ierusalim că oamenii trebuie să aducă pentru Iahve donația stabilită în deșert, pentru Israel, de Moise – sclavul lui Dumnezeu.
10. Toți conducătorii și întregul popor și-au adus donația cu bucurie – până când s-a umplut acea ladă.
11. De fiecare dată lada era dusă de leviți la administratorii regali. Atunci când constatau că era prea mult argint în ea –, venea scribul regelui împreună cu slujitorul preotului conducător; și o goleau. Apoi leviții o luau și o duceau înapoi la locul ei. Așa procedau în fiecare zi; și astfel, ei au strâns mult argint.
12. Apoi regele și Iehoiada dădeau argintul celor care executau lucrarea (de renovare) de la casa lui Iahve; iar aceia angajau zidari și tâmplari care lucrau pentru renovarea casei lui Iahve. Ei plăteau și lucrători în fier și în aramă, care reparau casa lui Iahve.
13. Lucrătorii și-au început activitatea; și astfel, prin participarea lor, renovarea a înaintat până când au adus casa lui Dumnezeu într-o bună stare; și au consolidat-o.
14. Când au terminat, au adus argintul rămas înaintea regelui și a preotului Iehoiada. Din acel argint au făcut unelte pentru (activitățile din) casa lui Iahve: atât cele pentru slujbă, cât și pentru arderile integrale. Au mai făcut cupe și vase de aur și de argint. Cât timp a trăit Iehoiada, au fost aduse continuu arderi integrale la casa lui Iahve.
15. Iehoiada a murit bătrân, după ce a trăit multe zile. La moartea lui, avea o sută treizeci de ani.
16. L-au înmormântat în orașul lui David, în zona unde se înmormântau regii – pentru că făcuse numai bine în Israel, atât în relația lui cu Dumnezeu, cât și în ce privește casa Lui.
17. După moartea lui Iehoiada, conducătorii din teritoriul numit lui Iuda au venit și au demonstrat că se subordonează (condiționat) regelui. Atunci regele a luat în considerare propunerile lor.
18. Au abandonat interesul pentru casa Dumnezeului strămoșilor lor numit Iahve și au slujit imaginilor Astartei și idolilor. Din această cauză, mânia lui Iahve a venit și s-a manifestat împotriva locuitorilor din teritoriul numit Iuda și împotriva Ierusalimului.
19. Iahve le-a trimis profeți ca să vorbească împotriva lor și să îi întoarcă la El; dar poporul nu a acceptat să asculte ce i se spunea.
20. Atunci Spiritul lui Dumnezeu l-a umplut pe Zaharia – fiul preotului Iehoiada – care a stat în fața poporului și a zis: „Dumnezeu vă spune: «De ce ați încălcat poruncile lui Iahve? Nu veți avea prosperitate și nu veți reuși! Pentru că L-ați uitat pe Iahve, și El vă va uita!»”
21. Dar ei au conceput un plan de anihilare a lui Zaharia; și conform poruncii regelui, l-au omorât lovindu-l cu pietre în curtea casei lui Iahve.
22. Regele Ioaș au uitat tot binele pe care i-l făcuse Iehoiada – tatăl lui Zaharia – și i-a omorât fiul… În timp ce murea, Zaharia a zis: „Iahve să vadă și să judece!”
23. După un an de la moartea lui, armata Aramului a venit să lupte împotriva lui Ioaș. Ei au ajuns în teritoriul numit Iuda și la Ierusalim. Au distrus pe toți conducătorii poporului și au trimis toată prada regelui din Damasc.
24. Chiar dacă armata arameilor a venit cu un mic număr de oameni, Iahve a făcut ca ea să învingă armata mult mai numeroasă a celor din teritoriul numit Iuda – pentru că Îl abandonaseră pe Dumnezeul strămoșilor lor care se numește Iahve. Astfel, arameii au pus în aplicare sentința pronunțată în urma faptelor lui Ioaș.
25. Când arameii au plecat de la el, l-au lăsat în mari chinuri. Slujitorii lui Ioaș au complotat împotriva lui din cauza sângelui fiului preotului Iehoiada; și l-au omorât în patul lui. Ioaș a murit; și a fost înmormântat în orașul lui David. Dar nu a fost înmormântat în mormântul regilor.
26. Cei care au complotat împotriva lui Ioaș, au fost: Zabad – fiul amonitei Șimat – și Iehozabad – fiul moabitei Șimrit.
27. Despre fiii lui și despre multele profeții care l-au vizat direct pe Ioaș și renovarea casei lui Dumnezeu, este scris în „Relatarea cărții regilor”. În locul lui Ioaș a guvernat fiul lui numit Amația.