2 Cronici 24 NTR

1. Ioaș era în vârstă de șapte ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de patruzeci de ani. Mama lui se numea Țibia și era din Beer-Șeba.

2. Ioaș a făcut ce este drept înaintea ochilor Domnului, în toate zilele preotului Iehoiada.

3. Iehoiada i-a ales două soții și, astfel, lui Ioaș i s-au născut fii și fiice.

4. După aceea, Ioaș s-a hotărât în inima lui să restaureze Casa Domnului.

5. A convocat preoții și leviții și le-a zis: „Duceți-vă în cetățile lui Iuda și strângeți de la tot Israelul contribuția anuală pentru restaurarea Casei Dumnezeului vostru. Împliniți-vă degrabă însărcinarea!“. Dar leviții nu s-au grăbit.

6. Regele l-a chemat pe Iehoiada, preotul conducător, și i-a zis: „De ce nu ai vegheat ca leviții să strângă din Iuda și din Ierusalim contribuția stabilită de Moise, slujitorul Domnului, și de adunarea lui Israel pentru Cortul Mărturiei?

7. Căci ticăloasa aceea de Atalia și fiii ei au despuiat Casa lui Dumnezeu și au dedicat baalilor toate lucrurile sfinte ale Casei Domnului“.

8. La porunca regelui, au făcut un cufăr și l-au pus afară, la poarta Casei Domnului.

9. Apoi au anunțat în Iuda și în Ierusalim să se aducă Domnului contribuția pe care Moise, slujitorul lui Dumnezeu, i-a stabilit-o lui Israel în deșert.

10. Toate căpeteniile și întregul popor și-au adus contribuția cu bucurie, până când cufărul s-a umplut.

11. Ori de câte ori cufărul era dus de către leviți la cei puși responsabili de rege, atunci când vedeau că era prea mult argint în el, venea scribul regelui împreună cu slujbașul preotului conducător și goleau cufărul. Apoi leviții îl luau și îl duceau înapoi la locul lui. Așa făceau în fiecare zi și, astfel, au strâns mult argint.

12. Apoi regele și Iehoiada dădeau argintul celor ce se ocupau cu lucrarea de slujire la Casa Domnului, iar aceștia plăteau zidari și tâmplari care să restaureze Casa Domnului, precum și lucrători în fier și în bronz care să repare Casa Domnului.

13. Lucrătorii s-au apucat de treabă și, astfel, prin lucrarea mâinilor lor, restaurarea a înaintat până când au adus Casa lui Dumnezeu în stare bună și au consolidat-o.

14. Când au terminat, au adus înaintea regelui și a lui Iehoiada argintul rămas. Din el au făcut obiecte pentru Casa Domnului, unelte pentru slujbă și pentru arderile-de-tot, vase, precum și alte obiecte de aur și de argint. Pe parcursul vieții lui Iehoiada s-au adus tot timpul arderi-de-tot la Casa Domnului.

15. Iehoiada a murit bătrân și sătul de zile. La moartea sa, avea o sută treizeci de ani.

16. L-au înmormântat în Cetatea lui David, la un loc cu regii, căci făcuse mult bine în Israel, atât cu privire la Dumnezeu, cât și cu privire la Casa Lui.

17. După moartea lui Iehoiada, căpeteniile lui Iuda au venit și s-au plecat înaintea regelui. Atunci regele a ascultat de ei.

18. Au părăsit Casa Domnului, Dumnezeul strămoșilor lor, au slujit așerelor și idolilor. Mânia Domnului a venit asupra lui Iuda și asupra Ierusalimului din cauza acestei vinovății a lor.

19. Domnul le-a trimis profeți ca să-i întoarcă la El, să mărturisească împotriva lor, dar poporul nu a vrut să asculte.

20. Atunci Zaharia, fiul preotului Iehoiada, a fost îmbrăcat cu Duhul lui Dumnezeu. El a stat înaintea poporului și le-a zis: „Așa vorbește Dumnezeu: «De ce ați încălcat poruncile Domnului? Nu veți reuși! Fiindcă L-ați părăsit pe Domnul, și El vă va părăsi!»“.

21. Ei însă au conspirat împotriva lui și, la porunca regelui, l-au omorât cu pietre în curtea Casei Domnului.

22. Regele Ioaș nu și-a amintit de tot binele pe care i l-a făcut Iehoiada, tatăl acestuia, și i-a ucis fiul. În timp ce murea, Zaharia a zis: „Domnul să vadă și să judece!“.

23. Un an mai târziu, armata Aramului a venit împotriva lui Ioaș. Ei au venit în Iuda și la Ierusalim și au nimicit din țară toate căpeteniile poporului, iar prada au trimis-o în întregime regelui din Damasc.

24. Chiar dacă armata Aramului a venit cu un mic număr de oameni, Domnul a dat în mâinile lor armata mult mai numeroasă a celor din Iuda, căci aceștia Îl părăsiseră pe Domnul, Dumnezeul strămoșilor lor. Și, astfel, ei au adus judecata asupra lui Ioaș.

25. Când arameii au plecat de la el, l-au lăsat în chinuri mari. Slujitorii săi au conspirat împotriva lui, din cauza sângelui fiului preotului Iehoiada, și l-au ucis în patul lui. El a murit și a fost înmormântat în Cetatea lui David. Dar nu a fost înmormântat în mormintele regilor.

26. Cei care au conspirat împotriva lui au fost Zabad, fiul amonitei Șimat, și Iehozabad, fiul moabitei Șimrit.

27. Cele privitoare la fiii săi, la numeroasele rostiri despre el și la restaurarea Casei lui Dumnezeu, iată că sunt scrise în „Relatarea Cărții Regilor“. În locul lui a domnit fiul său Amația.