2 Cronici 28 BVA

1. Ahaz avea vârsta de douăzeci de ani când și-a început guvernarea; și a guvernat la Ierusalim șaisprezece ani. El nu a făcut ce este corect în relația lui cu Iahve cum procedase strămoșul lui: David;

2. ci a avut comportamentul regilor din teritoriul numit Israel. Ahaz a făcut imagini turnate pentru Baal,

3. a ars tămâie în valea Ben-Hinom și și-a trecut chiar și fiii prin foc – conform obiceiurilor idolatre ale popoarelor pe care Iahve le alungase din fața israelienilor.

4. În plus, Ahaz a oferit sacrificii și tămâie (zeilor) pe înălțimi, pe dealuri și sub orice copac verde.

5. Dumnezeul lui care se numește Iahve, l-a făcut să ajungă la mâna regelui Aramului. Arameii l-au învins și i-au luat mulți prizonieri pe care i-au adus la Damasc. Apoi Iahve a făcut ca Ahaz să fie învins și de regele din teritoriul numit Israel. Acela i-a produs o mare înfrângere.

6. Pecah – fiul lui Remalia – a omorât într-o singură zi, în teritoriul numit Iuda, o sută douăzeci de mii de luptători – pentru că Îl abandonaseră pe Dumnezeul strămoșilor lor numit Iahve.

7. Zicri – un luptător efraimit – l-a omorât pe Maaseia care era fiul regelui, pe Azricam care era conducătorul palatului și pe Elcana care era al doilea om după rege.

8. Israelienii au luat de la frații lor două sute de mii de prizonieri. Între ei erau femei, fii și fiice. Au mai luat de la ei multă pradă pe care au adus-o la Samaria.

9. Acolo era un profet al lui Iahve care se numea Oded. El a ieșit înaintea armatei care venea în Samaria; și a zis: „În mânia Sa față de cei din teritoriul numit Iuda, Dumnezeul strămoșilor voștri numit Iahve i-a făcut să ajungă la discreția voastră. Dar voi i-ați omorât cu o supărare care a ajuns până la cer.

10. Acum vă faceți planul să îi folosiți pe oamenii luați din teritoriul numit Iuda și din Ierusalim ca sclavi și ca sclave… Dar oare voi nu sunteți vinovați față de Dumnezeul vostru care se numește Iahve?

11. Acum, ascultați-mă și eliberați prizonierii aduși de la aceia care aparțin poporului vostru; pentru că mânia lui Iahve este îndreptată împotriva voastră!”

12. În același timp, niște bărbați dintre conducătorii urmașilor lui Efraim s-au manifestat împotriva celor care veneau de la război. Cei care și-au arătat dezaprobarea, se numeau: Azaria, fiul lui Iehohanan; Berechia, fiul lui Meșilemot; Ezechia, fiul lui Șalum și Amasa, fiul lui Hadlai,.

13. Aceștia le-au zis: „Nu îi aduceți aici pe prizonieri; pentru că altfel Iahve ne va acuza pentru această faptă! Vreți să adăugăm mai mult la păcatele și la greșelile noastre? Vina noastră este deja atât de mare; și mânia Lui foarte violentă este peste Israel!”

14. Luptătorii au lăsat prizonierii și prada înaintea conducătorilor și a întregii adunări.

15. Apoi oamenii care au fost desemnați pe nume, s-au ridicat și i-au ajutat pe prizonieri. Din prada luată, ei i-au îmbrăcat pe toți cei care erau fără haine. După ce i-au îmbrăcat, le-au dat încălțăminte, i-au hrănit, le-au dat să bea, i-au uns, i-au transportat pe măgari pe toți cei care erau obosiți și i-au adus la Ierihon – în orașul palmierilor – la cei care erau rude apropiate cu ei. Apoi s-au întors în Samaria.

16. În acea vreme, regele Ahaz a solicitat ajutor de la regii Asiriei.

17. Edomiții au venit din nou, au învins pe cei care se numeau Iuda și le-au luat prizonieri.

18. Filistenii au venit în forță în orașele teritoriului numit Iuda din zona deluroasă și din Neghev. Ei au cucerit următoarele orașe: Bet-Șemeș, Aialon, Ghederot, Soho cu satele din jurul lui, Timna cu satele din jurul lui și Ghimzo cu satele din jurul lui. Apoi au locuit ei acolo.

19. Iahve a umilit pe cei care se numeau Iuda din cauza lui Ahaz – regele lui Israel – pentru că el a făcut ca păcatul din teritoriul numit Iuda să nu aibă limită; și a fost foarte neloial lui Iahve.

20. Tiglat-Pileser – care era regele Asiriei – a venit să îl ajute; dar i-a produs mai mult dezastru.

21. Ahaz a luat tot ce era de aur în casa lui Iahve, în palatul lui și în casele conducătorilor lui. El a dat toate acele obiecte regelui Asiriei; dar această faptă nu i-a adus niciun avantaj.

22. În vremea când era în mare dificultate, Ahaz a fost și mai neloial față de Iahve. Acesta a fost comportamentul regelui Ahaz!

23. El a oferit sacrificii zeilor Damascului – adică celor care l-au înfrânt – pentru că spusese: „Zeii regilor din Aram i-au ajutat pe aramei; deci le voi sacrifica și eu animale, ca să mă ajute și pe mine!” Dar tocmai acei zei au fost cauza dezastrului care a venit împotriva lui și a întregului popor numit Israel.

24. Ahaz a strâns vasele din casa lui Dumnezeu, le-a tăiat în bucăți, a închis porțile casei lui Dumnezeu și a construit altare (pentru închinarea la idoli) în toate colțurile Ierusalimului.

25. A construit înălțimi în fiecare oraș din teritoriul numit Iuda – ca să aducă tămâie zeilor – și a provocat astfel mânia Dumnezeului strămoșilor lui numit Iahve.

26. Celelalte fapte ale lui Ahaz și tot comportamentul lui – de la începutul guvernării până la sfârșitul acesteia – sunt scrise în „Cartea regilor teritoriului numit Iuda și ai celui numit Israel”.

27. Ahaz s-a culcat lângă părinții lui; și l-au înmormântat în orașul Ierusalim; dar nu l-au pus în mormântul regilor lui Israel. Apoi, în locul lui Ahaz a guvernat fiul lui numit Ezechia.