2 Cronici 32 BVA

1. După aceste fapte de loialitate (față de Iahve), a venit Sanherib – regele Asiriei. El a intrat în teritoriul numit Iuda și și-a orientat tabăra în direcția orașelor consolidate. Se gândea să le cucerească pentru el.

2. Ezechia a constatat venirea lui Sanherib și că el vrea să lupte împotriva Ierusalimului.

3. Atunci el a consultat conducătorii și luptătorii lui. Apoi, la propunerea lui, ei au decis împreună să astupe izvoarele din exteriorul orașului.

4. S-a adunat mult popor care a astupat toate izvoarele și valea prin care curgea apă spre mijlocul teritoriului; pentru că își ziceau: „De ce să vină regii Asiriei și să găsească apă din abundență?”

5. Ezechia s-a încurajat și a refăcut tot zidul care fusese spart. El l-a înălțat până la turnuri. Ezechia a mai înălțat încă un zid în exterior și a întărit Milo din orașul lui David. El a făcut multe arme și multe scuturi.

6. A numit conducători ai poporului în vederea războiului. I-a adunat în zona liberă din fața porții orașului; și i-a încurajat zicându-le:

7. „Consolidați-vă forțele și încurajați-vă! Nu vă temeți și nu vă speriați de regele Asiriei și de întreaga mulțime de luptători care este cu el; pentru că sunt mai mulți cu noi decât aceia care sunt cu el!

8. Îl ajută doar un braț de carne; dar cu noi este Dumnezeul nostru numit Iahve, ca să ne ajute și să susțină bătăliile noastre!” Poporul a avut încredere în cuvintele lui Ezechia – regele teritoriului numit Iuda.

9. După un timp, Sanherib – regele Asiriei – a ajuns în fața Lachișului împreună cu toate forțele lui. Atunci i-a trimis pe slujitorii lui la Ierusalim. Ei au venit la Ezechia – regele celor din teritoriul numit Iuda – și la întregul popor numit astfel care era la Ierusalim, ca să le spună:

10. „Sanherib – regele Asiriei – vă transmite: «În ce vă încredeți voi sfidând iminentul asediu și rămânând în Ierusalim?

11. Oare nu vă înșală Ezechia, ca să vă ducă la moarte prin înfometare și însetare, când vă spune că Dumnezeul vostru numit Iahve vă va scăpa din mâna regelui Asiriei!?

12. Oare nu Ezechia I-a îndepărtat înălțimile și altarele, poruncind celor numiți Iuda și Ierusalimului să se închine numai înaintea unui singur altar și doar pe acela să fie arsă tămâie?

13. Nu știți ce am făcut eu împreună cu părinții mei tuturor popoarelor celorlalte țări? Au putut oare zeii popoarelor pământului să își salveze țările din mâna mea?

14. Care dintre toți zeii acestor popoare care au fost distruse de părinții mei, au putut să își scape poporul din mâna mea? Deci cum va putea Dumnezeul vostru să vă salveze din mâna mea?

15. Vă avertizez să nu îi permiteți lui Ezechia să vă înșele! Nu îl lăsați să vă ducă în eroare! Nu vă încredeți în Cel pe care-L numiți Iahve; pentru că niciunul dintre zeii vreunui popor sau ai vreunui regat nu au putut să își salveze poporul din mâna mea și din mâna părinților mei! Nici Dumnezeul vostru nu va putea să vă scape din mâna mea!»”

16. Slujitorii lui au mai vorbit și alte lucruri împotriva Dumnezeului numit Iahve și împotriva lui Ezechia – slujitorul Său.

17. Sanherib făcuse și scrisori ca să îl calomnieze pe Dumnezeul lui Israel care se numește Iahve. În ele, spunea despre El astfel: „Așa cum zeii popoarelor pământului nu și-au putut salva popoarele din mâna mea, nici Dumnezeul lui Ezechia nu Își va scăpa poporul de mine!”

18. Reprezentanții lui Sanherib au proclamat aceste lucruri strigându-le și în limba iudaică, pentru ca poporul din Ierusalim care era pe zid să le audă și să se sperie. Astfel, el își pregătea capturarea orașului.

19. Reprezentanții regelui Asiriei au vorbit despre Dumnezeul Ierusalimului ca despre zeii celorlalte popoare de pe pământ care sunt făcuți de mâini omenești.

20. Dar regele Ezechia și profetul Isaia – fiul lui Amoț – s-au rugat cu privire la acest plan și au strigat spre cer.

21. Iahve a trimis un înger care a omorât orice luptător remarcabil, orice conducător și orice comandant din tabăra regelui Asiriei. Apoi, acel rege s-a întors rușinat în țara lui. Când a intrat în templul zeului lui, unii dintre fiii pe care-i avea, l-au înjunghiat acolo cu sabia.

22. Așa a salvat Iahve pe Ezechia și pe locuitorii Ierusalimului de Sanherib – regele Asiriei – și de toți ceilalți dușmani ai lor. El i-a protejat din toate părțile.

23. Mulți au venit la Ierusalim cu daruri pentru Iahve și au adus cadouri pentru Ezechia – regele lui Iuda – care, începând de atunci a fost înălțat în ochii tuturor popoarelor.

24. În acele zile, Ezechia s-a îmbolnăvit și urma să moară în scurt timp. El s-a rugat lui Iahve care i-a vorbit și i-a dat un semn.

25. Dar Ezechia nu s-a comportat conform binefacerii primite. Astfel, el a devenit arogant în inima lui; și a făcut ca mânia lui Iahve să vină împotriva lui, împotriva celor numiți „Iuda” și împotriva Ierusalimului.

26. Totuși, (ulterior) Ezechia s-a smerit, abandonând aroganța lui – împreună cu locuitorii Ierusalimului. Atunci mânia lui Iahve nu a venit peste ei în vremea guvernării lui Ezechia.

27. El a avut foarte multă bogăție și o mare glorie. Ezechia și-a făcut camere speciale pentru argint, pentru aur, pentru pietre prețioase, pentru substanțe parfumate, pentru scuturi și pentru diverse vase scumpe.

28. A construit depozite pentru recolta de cereale, pentru must și pentru ulei. A mai făcut grajduri pentru multe feluri de animale domestice mari și staule pentru oi.

29. El și-a construit orașe și a avut multe turme și multe cirezi – pentru că Dumnezeu i-a dat foarte multă avere.

30. Ezechia este cel care a astupat izvorul de sus al Ghihonului și i-a deviat cursul lui în jos, spre partea de vest a orașului lui David. Ezechia a reușit în tot ce și-a propus să facă.

31. Apoi, când emisarii conducătorilor din Babilon au venit la el ca să întrebe despre semnul care fusese în țară, Dumnezeu l-a abandonat ca să îl testeze și să cunoască tot ce era în inima lui.

32. Celelalte fapte ale lui Ezechia și dovezile lui de loialitate (față de Iahve) sunt scrise în „Viziunea profetului Isaia” – fiul lui Amoț – și în „Cartea regilor teritoriului numit Iuda și ai celui numit Israel”.

33. Ezechia s-a culcat lângă părinții lui și a fost înmormântat în cel mai onorabil loc al mormântului urmașilor lui David. La moartea lui, toți oamenii din teritoriul numit Iuda și din Ierusalim, i-au arătat multă cinste. Apoi, în locul lui Ezechia a guvernat fiul lui numit Manase.