2 Cronici 6 VBRC2020

1. Atunci, Solomón a zis: „Domnul a zis că vrea să locuiască în norul dens.

2. Eu ți-am zidit o casă înaltă, un sălaș unde să locuiești pentru totdeauna”.

3. Regele și-a întors fața și a binecuvântat toată adunarea lui Israél. Toată adunarea lui Israél stătea [în picioare].

4. Și a zis: „Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israél, care i-a vorbit cu gura tatălui meu, Davíd, și care a împlinit cu mâna lui [ceea ce a spus]:

5. «Din ziua când l-am scos pe poporul meu din țara Egiptului, n-am ales nicio cetate dintre toate triburile lui Israél ca să-mi zidească o casă unde să fie numele meu și nu am ales pe nimeni ca să fie conducător peste poporul meu, Israél.

6. Am ales Ierusalímul ca să fie numele meu în el și l-am ales pe Davíd ca să fie peste poporul meu, Israél».

7. Tatăl meu, Davíd, avea de gând să zidească o casă pentru numele Domnului Dumnezeului lui Israél.

8. Domnul i-a zis lui Davíd, tatălui meu: «Pentru că ai avut de gând să construiești o casă pentru numele meu, bine ai făcut că ai avut acest gând.

9. Numai că nu tu vei zidi casa, ci fiul tău, cel ieșit din coapsele tale, el va zidi casa pentru numele meu».

10. Domnul a împlinit cuvintele pe care le rostise. Eu m-am ridicat în locul lui Davíd, tatăl meu, și am stat pe tronul lui Israél, după cum a spus Domnul. Eu voi zidi casa pentru numele Domnului Dumnezeului lui Israél.

11. Am așezat în ea arca în care este alianța Domnului pe care a încheiat-o cu fiii lui Israél”.

12. [Solomón] a stat înaintea altarului Domnului, în fața întregii adunări a lui Israél și și-a întins mâinile.

13. Solomón a făcut un postament de bronz și l-a pus în mijlocul curții: era lung de cinci coți, lat de cinci coți și înalt de trei coți. Și-a plecat genunchii în fața întregii adunări a lui Israél și și-a întins mâinile spre cer

14. și a zis: „Doamne Dumnezeul lui Israél, nu este Dumnezeu ca tine nici în ceruri, nici pe pământ: tu ții alianța și îndurarea față de slujitorii tăi care umblă înaintea ta din toată inima lor!

15. Ai ținut ceea ce i-ai spus slujitorului tău Davíd, tatăl meu: ceea ce ai spus cu gura ta, ai împlinit cu mâna ta, cum este astăzi.

16. Acum, Doamne Dumnezeul lui Israél, [împlinește] față de slujitorul tău Davíd, tatăl meu, ceea ce ai spus: «Nu va lipsi din fața mea om care să stea pe tronul lui Israél. Numai să țină fiii tăi căile [mele], umblând înaintea mea așa cum ai umbat tu».

17. Acum, Doamne Dumnezeul lui Israél, să se adeverească cuvintele tale pe care le-ai rostit slujitorului tău Davíd!

18. Căci într-adevăr locuiește Dumnezeu cu oamenii pe pământ? Iată, cerurile și cerurile cerurilor nu pot să te cuprindă! Cu atât mai puțin această casă pe care am construit-o.

19. Întoarce-ți fața spre rugăciunea slujitorului tău și spre cererea lui, Doamne Dumnezeul meu, ca să asculți strigătul și rugăciunea pe care ți-o adresează slujitorul tău!

20. Să fie ochii tăi deschiși spre casa aceasta zi și noapte, spre locul despre care ai zis că îți vei pune numele acolo, ca să asculți rugăciunea pe care ți-o va adresa slujitorul tău în locul acesta!

21. Ascultă cererile slujitorului tău și ale poporului tău, Israél, când se vor ruga în locul acesta! Ascultă-i din sălașul locuinței tale, din ceruri! Ascultă și iartă!

22. Dacă va păcătui cineva împotriva aproapelui său și se va pune asupra lui un jurământ ca să-l facă să jure, și jurământul va veni înaintea altarului tău în casa aceasta,

23. ascultă-l din ceruri și fă dreptate slujitorilor tăi: condamnă-l pe cel vinovat, ca să întorci calea lui asupra capului său, și îndreptățește-l pe cel drept, ca să-i dai după dreptatea lui!

24. Dacă poporul tău, Israél, va fi lovit de dușman pentru că a păcătuit împotriva ta: dacă se vor întoarce la tine și vor mărturisi numele tău, dacă se vor ruga și-ți vor adresa cereri în casa aceasta,

25. ascultă-i din ceruri, iartă păcatul poporului tău, Israél, și adu-i înapoi în țara pe care le-ai dat-o lor și părinților lor!

26. Când se va închide cerul și nu va fi ploaie, pentru că au păcătuit împotriva ta, dacă se vor ruga în locul acesta și vor mărturisi numele tău, dacă se vor întoarce de la păcatele lor pentru că i-ai umilit,

27. ascultă-i din ceruri și iartă păcatul slujitorilor tăi și al poporului tău, Israél! Învață-i [să meargă] pe calea cea bună, ca să meargă pe ea, și dă ploaie peste țara ta pe care ai dat-o poporului tău ca moștenire!

28. Când va fi foamete în țară, când vor fi ciumă, tăciune, mană, lăcuste, omizi, când îi vor asedia dușmanii în țara porților lor, orice plagă, orice boală,

29. orice rugăciune, orice cerere făcută pentru fiecare om și pentru tot poporul tău, Israél, când își va recunoaște fiecare rana suferinței și își va întinde mâinile spre casa aceasta,

30. ascultă-l din ceruri, din sălașul locuinței tale, și iartă-l; dă fiecăruia după toate căile lui, tu care cunoști inima lui – pentru că tu, numai tu cunoști inima tuturor fiilor oamenilor –

31. ca să se teamă de tine și să meargă pe căile tale în toate zilele cât vor trăi pe fața pământului pe care l-ai dat părinților noștri.

32. Când străinul care nu este din poporul tău, Israél, va veni dintr-o țară îndepărtată pentru numele tău cel mare, pentru mâna ta cea puternică și pentru brațul tău și va merge să se roage în casa aceasta,

33. ascultă-l din ceruri, din sălașul locuinței tale, și împlinește-i după cum străinul a strigat către tine, pentru ca să cunoască toate popoarelepământului numele tău și să se teamă de tine ca și poporul tău, Israél, și să se știe că numele tău este invocat asupra acestei case pe care am construit-o!

34. Când poporul tău va ieși la luptă împotriva dușmanilor săi pe drumul pe care îi vei trimite și se vor ruga către tine îndreptați spre cetatea aceasta pe care ai ales-o și spre casa pe care am construit-o pentru numele tău,

35. ascultă din ceruri rugăciunile și cererile lor și fă-le dreptate!

36. Când vor păcătui împotriva ta – căci nu este om care să nu păcătuiască – și te vei mânia pe ei și-i vei da în mâna dușmanului, care-i va duce captivi într-o țară îndepărtată sau apropiată,

37. dacă vor pune la inimă în țara unde vor fi captivi, dacă se vor întoarce și vor căuta bunăvoință la tine în țara captivității, zicând: «Am păcătuit, am săvârșit nelegiuire: suntem vinovați!»,

38. dacă se vor întoarce la tine din toată inima lor și din tot sufletul lor în țara captivității unde i-au dus în captivitate, dacă se vor ruga îndreptați spre țara lor pe care ai dat-o părinților lor, spre cetatea pe care ai ales-o, spre casa pe care am construit-o pentru numele tău,

39. ascultă din ceruri, din sălașul locuinței tale, rugăciunile și cererile lor și fă-le dreptate și iartă-l pe poporul tău, care a păcătuit împotriva ta!

40. Acum, Dumnezeul meu, să fie ochii tăi deschiși și urechile tale atente la rugăciunea din locul acesta!

41. Doamne Dumnezeule, ridică-te spre locul tău de odihnă, tu și arca puterii tale! Preoții tăi, Doamne Dumnezeule, să se îmbrace cu mântuire și sfinții tăi să se bucure de bine!

42. Doamne Dumnezeule, nu-ți îndepărta fața de la unsul tău și adu-ți aminte de îndurările [arătate] lui Davíd, slujitorul tău!”.