2 Corinteni 3 VBRC2020
1. Oare începem din nou să ne prezentăm pe noi înșine? Sau avem noi nevoie, ca alții, de scrisori de recomandare pentru voi sau de la voi?
2. Voi sunteți scrisoarea noastră, scrisă în inimile noastre, cunoscută și citită de toți oamenii.
Confruntare între vechea și noua alianță3. Căci este evident că voi sunteți scrisoarea lui Cristos alcătuită de noi, scrisă nu cu cerneală, ci cu Duhul Dumnezeului celui viu, nu pe table de piatră, ci pe tablele de carne ale inimilor.
4. Noi avem o astfel de convingere înaintea lui Dumnezeu prin Cristos.
5. Nu că am fi noi în stare de la noi înșine să gândim ceva, ca și cum ar veni de la noi, ci competența noastră [vine] de la Dumnezeu,
6. care ne-a făcut în stare să fim slujitori ai noii alianțe, nu ai literei, ci ai Duhului, pentru că litera ucide, pe când Duhul dă viață.
7. Iar dacă slujirea [care duce] spre moarte, cu litere săpate în piatră, a fost [atât de plină] de glorie încât fiii lui Israél nu puteau să se uite la fața lui Moise din cauza gloriei feței lui, chiar dacă era trecătoare,
8. cu cât mai glorioasă nu va fi slujirea Duhului!
9. Dacă slujirea [care duce] spre condamnare a fost [plină] de glorie, cu mult mai mult o va întrece în glorie slujirea [care duce] spre justificare.
10. Și nici măcar nu a fost glorios ceea ce era mărit în această privință în fața acestei glorii neobișnuite,
11. căci dacă ceea ce era trecător s-a arătat [plin] de glorie, cu atât mai mult va fi [plin] de glorie ceea ce rămâne!
12. Așadar, având o astfel de speranță, noi umblăm cu multă îndrăzneală,
13. nu ca Moise, care își punea vălul pe față ca fiii lui Israél să nu privească fix la sfârșitul a ceea ce era trecător.
14. Dar mințile lor s-au întunecat, căci până în zilele de astăzi, când se citește vechea alianță, rămâne același văl care nu s-a mai ridicat, fiindcă a fost desființat de Cristos.
15. Însă până astăzi, ori de câte ori este citit Moise, rămâne un văl pe inimile lor.
16. Însă, ori de câte ori cineva se întoarce la Domnul, vălul este dat la o parte,
17. căci Domnul este Duhul și unde este Duhul Domnului acolo este libertate,
18. iar noi toți care, cu fața descoperită, privim ca într-o oglindă gloria Domnului, suntem schimbați în același chip al lui tot mai glorios așa cum dă Duhul Domnului.