2 Corinteni 3 VDCL
1. Începem să vă dăm în grijă iarăși de noi înșine? Afară numai dacă avem trebuință, ca unii, de epistole de dare în grijă către voi sau de la voi?
2. Voi sunteți epistola noastră scrisă în inimile noastre, cunoscută și citită de toți oamenii,
3. căci voi sunteți arătați că sunteți o epistolă a lui Hristos, slujită de noi, scrisă nu cu cerneală, ci cu duhul Dumnezeului celui viu; nu pe tăblițe de piatră, ci pe tăblițe de carne, pe inimi.
4. Și avem o astfel de încredere prin Hristos către Dumnezeu:
5. nu că prin noi înșine suntem destoinici să socotim ceva ca de la noi înșine, ci destoinicia noastră este de la Dumnezeu,
Legământul cel nou și cel vechi6. care ne‐a și făcut destoinici ca slujitori ai unui nou legământ; nu ai slovei, ci ai duhului; căci slova omoară, iar Duhul face viu.
7. (Iar dacă slujba morții săpată în slove pe pietre a venit cu slavă, încât copiii lui Israel nu puteau să‐și ațintească privirea pe fața lui Moise din pricina slavei feței lui, care slavă avea să fie desființată,
8. cum nu va fi cu slavă mult mai mult slujba Duhului?
9. Căci dacă slujba osândei a avut slavă, cu cât mai mult prisosește în slavă slujba dreptății.
10. Căci ceea ce a fost făcut slăvit nici n‐a fost făcut slăvit în această privință, din pricina slavei care întrece cu mult.
11. Căci dacă ceea ce este desființat a venit cu slavă, cu mult mai mult ceea ce rămâne este în slavă.
12. Având deci o astfel de nădejde, ne folosim de multă îndrăzneală.
13. Și nu suntem ca Moise, care își punea mahramă pe față, ca să nu‐și ațintească ochii copiii lui Israel la sfârșitul a ceea ce este desființat.
14. Dar gândurile lor au fost învârtoșate. Căci până în ziua de astăzi aceeași mahramă rămâne nedescoperită la citirea Vechiului Testament, fiindcă în Hristos, mahrama este desființată.
15. Ci până astăzi când este citit Moise, este o mahramă pe inima lor.
16. Dar când vreunul se va întoarce la Domnul, mahrama este luată la o parte.)
17. Iar Domnul este Duhul și unde este Duhul Domnului, acolo este slobozenie.
18. Dar noi toți, privind ca într‐o oglindă, cu fața descoperită slava Domnului, suntem schimbați în același chip din slavă în slavă ca prin Domnul Duhul.