2 Corinteni 4 NTR

1. De aceea, fiindcă avem slujba aceasta, potrivit cu mila de care am avut parte, nu ne descurajăm.

2. Dimpotrivă, am respins lucrurile ascunse și rușinoase, și nu umblăm cu viclenie, nici nu falsificăm Cuvântul lui Dumnezeu, ci, prin expunerea adevărului, ne recomandăm pe noi înșine conștiinței oricărui om, înaintea lui Dumnezeu.

3. Iar dacă Evanghelia noastră este acoperită, este acoperită printre cei ce pier,

4. în mijlocul cărora dumnezeul veacului acestuia a orbit mințile necredincioșilor, ca să nu vadă strălucind lumina Evangheliei gloriei lui Cristos, Care este chipul lui Dumnezeu.

5. Noi nu ne predicăm pe noi înșine, ci pe Isus Cristos ca Domn, iar pe noi înșine ca sclavi ai voștri, de dragul lui Isus.

6. Fiindcă Dumnezeu, Care a spus: „Să strălucească din întuneric lumina!“, este Cel Ce a strălucit în inimile noastre ca să ne dea lumina cunoașterii gloriei lui Dumnezeu pe fața lui Isus Cristos.

7. Dar noi avem comoara aceasta în niște vase de lut, pentru ca puterea aceasta nemaiîntâlnită să fie de la Dumnezeu, și nu de la noi.

8. Suntem în necaz în toate, dar nu zdrobiți, nedumeriți, dar nu disperați,

9. persecutați, dar nu părăsiți, trântiți la pământ, dar nu distruși,

10. purtăm întotdeauna în trup moartea lui Isus, pentru ca și viața lui Isus să fie văzută în trupurile noastre.

11. Căci noi, cei vii, suntem întotdeauna dați la moarte din cauza lui Isus, pentru ca și viața lui Isus să fie văzută în trupul nostru muritor.

12. Astfel, în noi lucrează moartea, iar în voi viața.

13. Însă, fiindcă avem același duh al credinței, potrivit cu ceea ce este scris: „Am crezut, de aceea am vorbit!“ și noi credem și de aceea vorbim.

14. Știm că Cel Ce L-a înviat pe Domnul Isus ne va învia și pe noi împreună cu Isus și ne va face să ne înfățișăm împreună cu voi.

15. Căci toate acestea sunt pentru voi, astfel încât harul, care se extinde la tot mai mulți oameni, să facă să abunde mulțumirea, spre gloria lui Dumnezeu.

16. De aceea noi nu ne descurajăm, ci, chiar dacă trupul nostru piere, totuși omul nostru lăuntric este înnoit din zi în zi.

17. Căci necazul nostru ușor, temporar, lucrează în noi greutatea veșnică a gloriei care întrece orice imaginație.

18. Noi nu ne uităm la lucrurile care se văd, ci la cele care nu se văd, deoarece cele care se văd sunt trecătoare, dar cele care nu se văd sunt veșnice.