2 Corinteni 5 BVA

1. Știm că dacă se distruge această „casă” reprezentată de corpul nostru în care locuim pe pământ, avem în cer la Dumnezeu o (altă) „clădire”. Ea este o „casă” eternă, la construcția căreia nu au participat mâinile omului.

2. Atât timp cât existăm în acest „cort”, gemem și dorim „să fim îmbrăcați” cu locuința noastră cerească.

3. Sperăm că atunci când „vom fi îmbrăcați”, nu se va constata că suntem goi.

4. Deci în timp ce trăim în acest „cort”, avem dificultăți și gemem. Nu dorim (doar) să fim „dezbrăcați” (de acest corp fizic), ci să fim (și) „îmbrăcați” cu cel ceresc; pentru ca astfel, ce este muritor să fie înghițit de viață.

5. Iar Cel care a pregătit aceste lucruri, este Dumnezeu; și El ne-a oferit Spiritul (Sfânt) ca pe o garanție a lor.

6. Avem mereu curaj, știind că atât timp cât existăm aici în corpul nostru (fizic), suntem departe de Stăpân –

7. pentru că trăim prin credință, nu bazați pe ce vedem.

8. Avem (și) curajul să ne exprimăm preferința pentru existența noastră departe de (acest) corp, ca să fim „acasă” la Stăpân.

9. Dar indiferent că trăim în corp sau că suntem acolo unde (ne) este Stăpânul, scopul nostru este să trăim într-un mod care Îi place Lui.

10. Toți trebuie să ne prezentăm în fața scaunului pe care va sta Cristos ca Judecător, pentru ca (astfel) fiecare să își primească recompensa pentru ce a făcut în timpul când trăia în corp(ul lui fizic) – atât pentru bine, cât și pentru rău.

11. Deci cunoscând frica de Stăpân(ul nostru), noi încercăm să îi convingem pe alții. Dumnezeu ne cunoaște așa cum sper că ne cunoașteți și voi în conștiința voastră.

12. Nu ne recomandăm din nou în fața voastră, ci vă oferim ocazia să vă lăudați cu noi; și astfel să puteți răspunde celor care se laudă cu ce este la exterior și nu cu ce este în inimă.

13. Dacă suntem „nebuni”, am făcut acest lucru pentru Dumnezeu; și dacă avem o minte care judecă lucrurile corect, atunci acest fapt este în avantajul vostru.

14. Dragostea lui Cristos este determinantă pentru noi. Suntem convinși că dacă Unul singur a murit pentru toți, rezultă că toți au murit (odată cu El).

15. El a murit pentru toți, astfel încât cei care trăiesc, să nu mai existe pentru interesele lor, ci să fie dedicați scopurilor Celui care a murit și a înviat pentru ei.

16. Deci de acum încolo noi nu mai evaluăm pe nimeni din perspectivă omenească. Și chiar dacă în trecut L-am privit pe Cristos în acest mod, acum nu mai procedăm astfel.

17. Dacă cineva este în Cristos, el este o nouă creație. Lucrurile vechi au trecut; și toate au devenit ceva nou.

18. Dumnezeu este Autorul tuturor acestor transformări. El ne-a împăcat cu Sine prin Cristos și ne-a dat misiunea de a-I sluji pe alții în vederea împăcării lor cu El.

19. Slujindu-i, noi le predicăm spunând că Dumnezeu era în Cristos; și prin (plata achitată de) Fiul Său, împăca lumea cu Sine. Iar când a făcut acest lucru, a decis să nu mai ia în considerare păcatele oamenilor. El ne-a încredințat predicarea acestei împăcări.

20. Acum noi lucrăm ca ambasadori ai lui Cristos. Și vorbind în numele Lui, vă rugăm să vă împăcați cu Dumnezeu. Considerați cuvintele noastre ca fiind ale lui Dumnezeu care vă îndeamnă astfel prin noi.

21. Dumnezeu L-a făcut păcat pe Cel care nu păcătuise niciodată; pentru ca prin El, noi să devenim acceptați conform standardului dreptății Sale.