2 Regi 22 NTR

1. Iosia era în vârstă de opt ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de treizeci și unu de ani. Mama lui se numea Iedida și era fata lui Adaia din Boțkat.

2. El a făcut ce este drept înaintea ochilor Domnului și a umblat întru totul pe calea lui David, strămoșul său, fără să se abată la dreapta sau la stânga.

3. În al optsprezecelea an al regelui Iosia, regele l-a trimis pe scribul său Șafan, fiul lui Ațalia, fiul lui Meșulam, la Casa Domnului, zicându-i:

4. „Du-te la marele preot Hilchia și spune-i să strângă argintul care a fost adus la Casa Domnului, cel care fusese adunat de la popor de către paznicii porții.

5. Să se dea acest argint celor ce supraveghează lucrarea la Casa Domnului, iar aceștia să-l dea lucrătorilor de la Casa Domnului, adică celor ce se ocupă cu repararea spărturilor Casei –

6. tâmplarilor, constructorilor și zidarilor – ca să cumpere lemne și pietre cioplite, necesare pentru restaurarea Casei.

7. Și să nu li se ceară socoteală de argintul încredințat lor, căci ei lucrează cu credincioșie“.

8. Atunci marele preot Hilchia i-a zis scribului Șafan: „Am găsit Cartea Legii în Casa Domnului!“. Hilchia i-a dat Cartea lui Șafan, iar acesta a citit-o.

9. Scribul Șafan s-a dus la rege și i-a adus regelui următorul mesaj: „Slujitorii tăi au strâns argintul care se afla în Casă și l-au dat supraveghetorilor și lucrătorilor de la Casa Domnului“.

10. Apoi scribul Șafan l-a înștiințat pe rege, zicând: „Preotul Hilchia mi-a dat o Carte“. Și Șafan a citit din ea înaintea regelui.

11. Când a auzit regele cuvintele din Cartea Legii și-a sfâșiat hainele.

12. Și regele le-a poruncit preotului Hilchia, lui Ahikam, fiul lui Șafan, lui Acbor, fiul lui Micaia, scribului Șafan și lui Asaia, slujitorul regelui, zicând:

13. „Duceți-vă și întrebați-L pe Domnul pentru mine, pentru popor și pentru întreg Iuda, cu privire la cuvintele Cărții care a fost găsită. Căci Domnul S-a mâniat foarte tare pe noi, pentru că strămoșii noștri n-au ascultat de cuvintele acestei Cărți și n-au împlinit tot ce este scris în ea cu privire la noi“.

14. Preotul Hilchia, Ahikam, Acbor, Șafan și Asaia s-au dus la profetesa Hulda, soția lui Șalum, fiul lui Tikva, fiul lui Harhas, păzitorul veșmintelor, care locuia în Ierusalim, în cartierul cel nou. Ei au vorbit cu ea,

15. și ea le-a răspuns: „Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel. Să-i spuneți omului care v-a trimis la mine,

16. că așa vorbește Domnul: «Iată că voi aduce nenorocirea asupra acestui loc și asupra locuitorilor lui, potrivit cu toate cuvintele scrise în Cartea pe care a citit-o regele lui Iuda.

17. Pentru că M-au părăsit și au adus tămâie altor dumnezei, mâniindu-Mă prin toată lucrarea mâinilor lor, mânia Mea se va aprinde împotriva acestui loc și nu se va stinge!».

18. Totodată, să-i spuneți regelui lui Iuda, care v-a trimis să-L întrebați pe Domnul, următoarele: «Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel, cu privire la cuvintele pe care le-ai auzit:

19. ‘Pentru că ți s-a înmuiat inima și te-ai smerit înaintea Domnului când ai auzit ce am rostit împotriva acestui loc și împotriva locuitorilor lui – că vor ajunge de spaimă și de blestem – pentru că ți-ai sfâșiat hainele și ai plâns înaintea Mea, iată că și Eu am auzit, zice Domnul!

20. De aceea, iată că te voi adăuga la strămoșii tăi și vei fi așezat în pace în mormântul tău, astfel că nu vei vedea toată nenorocirea pe care o voi aduce asupra acestui loc!’»“. Ei i-au adus regelui răspunsul acesta.