2 Samuel 1 VBRC2020

1. După moartea lui Saul, Davíd s-a întors de la victoria asupra lui Amaléc și a stat două zile la Țiclág.

2. A treia zi, a venit un om din tabăra lui Saul cu hainele sfâșiate și țărână pe cap. Când a ajuns la Davíd, s-a aruncat la pământ și s-a închinat.

3. Davíd i-a zis: „De unde vii?”. El i-a răspuns: „Am scăpat din tabăra lui Israél”.

4. Davíd i-a zis: „Spune-mi ce s-a întâmplat!”. El i-a răspuns: „Poporul a fugit de la luptă și au fost mulți cei care au căzut din popor și au murit; chiar și Saul și Ionatán, fiul său, au murit”.

5. Davíd i-a zis tânărului care-i aducea vestea: „De unde știi că Saul și Ionatán, fiul său, au murit?”.

6. Tânărul care-i povestea a răspuns: „Din întâmplare am venit pe muntele Ghilbóa; Saul era rezemat de sulița lui, iar carele și călăreții erau aproape să-l ajungă.

7. S-a întors, m-a văzut și m-a chemat, iar eu am zis: «Iată-mă!».

8. El mi-a zis: «Cine ești?», iar eu i-am răspuns: «Sunt un om din Amaléc».

9. Și mi-a zis: «Apropie-te de mine și omoară-mă; căci m-a apucat spaima, chiar dacă viața este încă în mine!».

10. M-am apropiat de el și l-am omorât, căci știam că nu ar mai fi trăit după căderea lui. Am luat diadema de pe capul lui și brățara de la mâna lui și le-am adus aici la stăpânul meu”.

11. Davíd și-a apucat hainele și le-a sfâșiat; la fel și toți oamenii care erau cu el.

12. Au jelit, au plâns și au postit până seara pentru Saul, pentru Ionatán, fiul său, pentru poporul Domnului și pentru toată casa lui Israél, căci muriseră de sabie.

13. Davíd i-a zis tânărului care-i povestea: „De unde ești?”. El i-a răspuns: „Sunt fiul unui străin din Amaléc”.

14. Davíd i-a zis: „Cum, nu ți-a fost frică să-ți întinzi mâna să-l ucizi pe unsul Domnului?”.

15. Davíd l-a chemat pe unul dintre slujitorii lui și i-a zis: „Apropie-te și ucide-l!”. El l-a lovit și l-a ucis.

16. Davíd i-a zis: „Sângele tău să fie asupra capului tău, căci gura ta a mărturisit împotriva ta: «L-am ucis pe unsul Domnului».

17. Davíd a cântat acest cântec de jale pentru Saul și pentru Ionatán, fiul său;

18. a spus să fie învățată fiilor lui Iúda [Cântarea] Arcului; iată, este scrisă în Cartea Celui Drept.

19. „Gloria ta, Israél, a fost străpunsă pe înălțimile tale. Cum au căzut cei viteji!

20. Nu spuneți lucrul acesta în Gat, nu-l vestiți pe străzile din Așchelón, ca să nu se bucure fiicele filisténilor, ca să nu se laude fiicele celor netăiați împrejur!

21. Munți din Ghilbóa! Nici rouă, nici ploaie [să nu cadă] peste voi! Să nu fie peste voi nici ogoare [care să vă dea rod] pentru darul ridicat! Căci acolo au fost profanate scuturile vitejilor; scutul lui Saul, niciodată uns cu untdelemn,

22. ci de sângele celor străpunși, de grăsimea celor viteji! Arcul lui Ionatán n-a dat înapoi niciodată, iar sabia lui Saul nu flutura în vânt.

23. Saul și Ionatán, amabili și gentili, nici în viață, nici în moarte nu s-au despărțit; erau mai ușori decât vulturul, mai puternici decât leul.

24. Fiicele lui Israél, plângeți-l pe Saul, care vă îmbrăca în stacojiu și lucruri prețioase, care punea podoabe de aur pe veșmintele voastre!

25. Cum au căzut vitejii în mijlocul luptei! Ionatán, străpuns pe înălțimile tale!

26. Mă doare după tine, fratele meu, Ionatán. Îmi erai foarte drag. Minunată era iubirea ta față de mine, mai mult decât iubirea unei femei!

27. Cum au căzut vitejii! Cum au pierit armele de luptă!”.