2 Samuel 15 NTR

1. După aceea, Absalom și-a făcut rost de un car, de cai și de cincizeci de oameni care alergau înaintea lui.

2. Absalom se scula dimineață și stătea pe marginea drumului care ducea spre poarta cetății. Oricine venea la rege cu vreo neînțelegere, pe care acesta s-o judece, Absalom îl chema la el și-l întreba: „Din care cetate ești?“, iar acesta îi spunea: „Slujitorul tău este dintr-una din semințiile lui Israel“.

3. Atunci Absalom îi zicea: „Vezi, cererea ta este bună și dreaptă, însă nimeni din partea regelui nu te va asculta“.

4. Apoi Absalom spunea: „Dacă m-ar pune cineva judecător în țară, atunci oricine ar avea vreo neînțelegere sau vreun motiv de judecată ar veni la mine, iar eu i-aș face dreptate!“.

5. Iar când se apropia cineva să se plece înaintea lui, el îi întindea mâna, îl îmbrățișa și îl săruta.

6. Așa făcea Absalom cu toți cei din Israel care veneau la rege pentru judecată. Astfel, Absalom a câștigat inima bărbaților lui Israel.

7. După o perioadă de patru ani, Absalom i-a zis regelui: ‒ Dă-mi voie, te rog, să merg la Hebron ca să împlinesc un jurământ pe care I l-am făcut Domnului,

8. căci, în timp ce se afla în Aram, la Gheșur, slujitorul tău a făcut un jurământ, zicând: „Dacă Domnul mă va aduce înapoi la Ierusalim, voi sluji Domnului!“.

9. Regele i-a răspuns: ‒ Mergi în pace. Absalom s-a ridicat și a plecat la Hebron.

10. Dar Absalom a trimis spioni în toate semințiile lui Israel, spunând: „Atunci când veți auzi sunetul trâmbiței, să ziceți: «Absalom s-a întronat la Hebron!»“.

11. Două sute de oameni din Ierusalim au mers cu Absalom, fiind invitații acestuia. În naivitatea lor, ei mergeau fără să știe nimic.

12. În timp ce aducea jertfele, Absalom a trimis în cetatea Ghilo după ghilonitul Ahitofel, sfetnicul lui David. Conspirația lua amploare, și tot mai mult popor trecea de partea lui Absalom.

13. Atunci a venit un mesager la David, zicând: ‒ Inimile oamenilor lui Israel sunt de partea lui Absalom.

14. Atunci David le-a zis tuturor slujitorilor săi care erau cu el în Ierusalim: ‒ Ridicați-vă! Să fugim, căci altfel nu vom avea nicio scăpare din fața lui Absalom. Grăbiți-vă, să plecăm! Altfel, el se va grăbi, ne va ajunge, va arunca nenorocirea asupra noastră și va trece cetatea prin ascuțișul sabiei.

15. Slujitorii regelui i-au zis acestuia: ‒ Iată, slujitorii tăi sunt gata să facă tot ceea ce va alege stăpânul nostru, regele.

16. Astfel, regele a ieșit, fiind urmat de întreaga sa familie. A lăsat însă zece țiitoare ca să îngrijească de palat.

17. Regele a ieșit împreună cu toți cei care-l urmau și s-au oprit la cea din urmă casă.

18. Toți slujitorii săi au trecut pe lângă el. Toți cheretiții, toți peletiții și toți cei șase sute de ghitiți, care veniseră în urma lui din Gat, au trecut înaintea regelui.

19. Regele i-a zis atunci ghititului Itai: ‒ Tu de ce vii cu noi? Întoarce-te și rămâi cu regele Absalom, căci ești un străin și ai fost alungat din țara ta.

20. De ieri ai venit, și azi să te fac să rătăcești, mergând împreună cu noi? Eu merg acolo unde trebuie să merg! Întoarce-te și ia-i cu tine și pe frații tăi! Îndurarea și credincioșia să fie cu tine!

21. Itai i-a răspuns regelui: ‒ Viu este Domnul și viu este stăpânul meu, regele, că acolo unde se va afla stăpânul meu, regele, fie că va însemna moarte, fie viață, acolo se va afla și slujitorul tău.

22. Atunci David i-a zis lui Itai: ‒ Bine, vino și treci înainte! Astfel, și ghititul Itai, împreună cu toți oamenii lui și cu toți copiii care erau cu el, au trecut înainte.

23. În timp ce treceau cu toții, oamenii din întreaga țară plângeau cu voce tare. Regele a traversat pârâul Chidron și toți oamenii s-au îndreptat spre drumul dinspre deșert.

24. Se afla acolo și Țadok, împreună cu toți leviții, ducând Chivotul legământului cu Dumnezeu. Leviții au așezat Chivotul lui Dumnezeu jos, iar Abiatar a adus jertfe până când tot poporul a ieșit din cetate.

25. După aceea, regele i-a zis lui Țadok: „Du Chivotul lui Dumnezeu înapoi, în cetate. Dacă voi găsi bunăvoință înaintea Domnului, atunci El mă va aduce înapoi și mă va lăsa să revăd Chivotul și Locuința Lui.

26. Dacă însă va spune: «Nu Îmi ești plăcut!», atunci iată-mă, El să facă cu mine ce consideră că este bine!“.

27. Regele i-a mai zis preotului Țadok: „Oare nu ești tu un văzător? Întoarceți-vă în pace în cetate, atât tu și fiul tău Ahimaaț, cât și Abiatar cu fiul său Ionatan.

28. Eu voi aștepta la vadurile deșertului până voi primi vești de la voi“.

29. Astfel, Țadok și Abiatar au dus Chivotul lui Dumnezeu înapoi, la Ierusalim, și au rămas acolo.

30. David urca Muntele Măslinilor, plângând, cu capul acoperit și desculț. Toți oamenii care erau cu el și-au acoperit capetele și urcau și ei, plângând.

31. David a fost înștiințat: „Ahitofel este printre cei care au conspirat împreună cu Absalom“. Atunci David a zis: „Doamne, Te rog, fă ca sfatul lui Ahitofel să pară o nebunie!“.

32. Când a ajuns în vârf, în locul unde oamenii obișnuiesc să I se închine lui Dumnezeu, architul Hușai îl aștepta acolo cu tunica sfâșiată și cu țărână pe cap.

33. David i-a zis: „Dacă vii cu mine, îmi vei fi o povară.

34. Dacă însă te vei întoarce în cetate și-i vei spune lui Absalom: «Eu voi fi slujitorul tău, o, rege. Cândva am fost slujitorul tatălui tău, însă acum voi fi slujitorul tău!», atunci vei putea să schimbi, în favoarea mea, sfatul lui Ahitofel.

35. Oare nu vor fi acolo, cu tine, preoții Țadok și Abiatar? Orice vei auzi vorbindu-se în palatul regelui să le spui preoților Țadok și Abiatar.

36. Se mai află acolo, cu ei, și fiii lor: Ahimaaț, fiul lui Țadok, și Ionatan, fiul lui Abiatar. Să-mi trimiteți prin ei orice știre pe care o veți afla“.

37. Hușai, prietenul lui David, a intrat în Ierusalim chiar atunci când Absalom intra în cetate.