2 Timotei 1 VDCL

1. Pavel, apostol al lui Hristos Isus, prin voia lui Dumnezeu, potrivit făgăduinței vieții care este în Hristos Isus:

2. lui Timotei, iubitul meu copil: Har, îndurare și pace de la Dumnezeu Tatăl și de la Hristos Isus Domnul nostru.

3. Mulțumesc lui Dumnezeu, căruia îi slujesc din strămoși cu un cuget curat, că fac neîncetat pomenire de tine noapte și zi în rugăciunile mele,

4. dorind să te văd, căci mi‐aduc aminte de lacrimile tale, ca să mă umplu de bucurie.

5. Mi‐aduc aminte de credința fără fățărnicie care este în tine, care a locuit mai întâi în bunica ta Lois și în mama ta Eunice și sunt încredințat că este și în tine.

6. Pentru această pricină îți aduc aminte să înflăcărezi darul lui Dumnezeu, care este în tine prin punerea mâinilor mele.

7. Căci Dumnezeu nu ne‐a dat un duh de sfială, ci de putere și iubire și cuminție.

8. Deci nu te rușina de mărturia Domnului nostru, nici de mine, întemnițatul lui, ci suferă răul împreună cu mine pentru evanghelie, potrivit puterii lui Dumnezeu,

9. care ne‐a mântuit și ne‐a chemat cu o chemare sfântă, nu după faptele noastre, ci după planul și harul care ne‐a fost dat în Hristos Isus mai înainte de vremuri veșnice,

10. iar acum ne‐a fost făcut cunoscut prin arătarea Mântuitorului nostru Hristos Isus, care a desființat moartea și a dat la lumină viața și neputrezirea prin evanghelie,

11. pentru care eu am fost pus propovăduitor și apostol și învățător.

12. Pentru această pricină și sufăr acestea, dar nu mă rușinez; căci știu pe cine am crezut și sunt încredințat că el este puternic să păzească ce i‐am încredințat pentru ziua aceea.

13. Să ai ca izvod de cuvinte sănătoase cele ce ai auzit de la mine în credința și iubirea care este în Hristos Isus.

14. Păstrează frumosul odor încredințat ție, păzește‐l prin Duhul Sfânt, care locuiește în noi.

15. Știi aceasta, că toți cei ce sunt în Asia și‐au întors fața de la mine, dintre care este Figel și Ermogen.

16. Domnul să dea milă casei lui Onisifor; căci de multe ori m‐a însuflețit și nu s‐a rușinat de lanțul meu.

17. Ci, când a fost în Roma, m‐a căutat cu sârguință și m‐a aflat

18. (Domnul să‐i dea să afle milă de la Domnul în ziua aceea). Și tu cunoști mai bine cât a slujit el în Efes.