Faptele Apostolilor 14 BVA

1. Pavel a intrat apoi împreună cu Barnaba în sinagoga iudeilor din Iconia. Acolo erau prezenți atât evrei, cât și oameni de alte naționalități. Vorbind celor adunați, au determinat pe mulți dintre ei să creadă.

2. Dar unii iudei care nu crezuseră, au provocat pe cei care nu erau evrei să discute în contradictoriu cu Pavel și cu Barnaba.

3. Ei au rămas totuși mai mult timp în Iconia și vorbeau curajoși despre harul oferit de Iahve. El susținea mesajul lor, confirmându-i autenticitatea prin lucrurile supranaturale și prin minunile pe care le făceau.

4. Oamenii din oraș au format două grupuri: unii erau partizanii iudeilor, iar ceilalți îi susțineau pe apostoli.

5. Iudeii (care nu crezuseră) și oameni din alte etnii care le erau ostili, au decis împreună cu liderii lor să provoace o revoltă și să îi omoare cu pietre.

6. Dar când au înțeles intenția lor, Pavel și Barnaba au fugit în regiunea numită Licaonia și în vecinătățile ei. Acolo erau orașele Listra și Derbe,

7. unde au continuat să predice Vestea Bună.

8. În Listra exista un om ale cărui picioare erau paralizate. Având acest handicap fizic din naștere, nu putuse niciodată să meargă.

9. În timp ce Pavel vorbea, el stătea jos și îi asculta mesajul. Pavel a privit direct spre el; și constatând că avea credință care i-ar fi facilitat vindecarea,

10. i-a zis cu intensitate în voce: „Ridică-te și stai drept pe picioarele tale!” Atunci, dintr-o săritură, el a stat pe picioarele lui; și astfel a început să meargă singur.

11. Când au văzut ce făcuse Pavel, mulțimile de oameni au strigat în limba licaoniană: „Au coborât zeii între noi sub formă de oameni!”

12. Pe Barnaba îl considerau Zeus, iar pe Pavel îl numeau Hermes – pentru că el le prezenta Cuvântul.

13. Templul lui Zeus era amplasat chiar la intrarea în oraș. Preotul lui a venit lângă porți cu boi și cu ghirlande de flori, intenționând ca împreună cu mulțimile de oameni, să îi sacrifice și să le ofere (lui Pavel și lui Barnaba) ca ofrandă.

14. Când au înțeles intenția lor, Pavel și Barnaba și-au rupt hainele. Apoi au venit în mijlocul lor și au strigat:

15. „Oamenilor, de ce faceți acest lucru? Noi suntem tot oameni ca voi! Și vă predicăm Vestea Bună, tocmai ca să abandonați aceste practici inutile și să vă întoarceți (în ce privește închinarea voastră) spre Dumnezeul viu. El este Cel care a creat cerul, pământul, marea și tot ce le populează.

16. Până acum, a permis tuturor națiunilor să își decidă (plenar) modul lor de existență,

17. deși El v-a demonstrat că există și v-a făcut bine, dându-vă ploaie din cer și favorizând productivitatea agricolă la timpul optim. Tot El este Cel care v-a oferit hrană (din abundență) și v-a umplut inimile de bucurie!”

18. Cu aceste cuvinte, ei abia au reușit să oprească mulțimile de oameni din intenția lor de a li se închina oferindu-le animale sacrificate.

19. Atunci, niște iudei care proveneau din Antiohia și din Iconia, au venit acolo și au provocat o reacție de respingere din partea acelor mulțimi de oameni. Astfel, Pavel a fost lovit de ei cu pietre. Apoi, considerându-l deja mort, l-au scos dintre ei, târându-l în exteriorul orașului.

20. Dar când a fost înconjurat de discipoli, Pavel și-a revenit, s-a ridicat și a intrat în oraș. Apoi, a doua zi a plecat la Derbe împreună cu Barnaba.

21. Au predicat Vestea Bună și în acel oraș, determinând apariția multor discipoli. Apoi s-au deplasat pe traseul Listra – Iconia – Antiohia.

22. În acele localități au consolidat spiritual discipolii, încurajându-i să persevereze în ce privește credința. Apoi le-au mai precizat că pentru a intra în Regatul lui Dumnezeu, trebuie să suportăm multe necazuri.

23. Au desemnat prezbiteri în fiecare comunitate (locală) de creștini; iar după ce s-au rugat (pentru ei) și au postit, i-au lăsat în grija lui Isus în care crezuseră.

24. Trecând apoi prin Pisidia, au ajuns în Pamfilia.

25. După ce au predicat Cuvântul (lui Dumnezeu) în Perga, au ajuns în Atalia.

26. Apoi și-au continuat drumul deplasându-se cu corabia spre Antiohia. Astfel au ajuns în locul din care plecaseră după ce fuseseră predați harului lui Dumnezeu pentru această misiune.

27. După revenirea lor, au convocat o adunare a comunității creștinilor, în cadrul căreia au relatat tot ce realizase Dumnezeu prin intermediul lor și cum a facilitat El credința celorlalte națiuni.

28. Apoi au rămas acolo mai mult timp cu discipolii (lui Isus).