Faptele Apostolilor 17 BVA

1. Trecând prin Amfipoli și prin Apolonia, Pavel împreună cu Sila au ajuns la Tesalonic. Acolo exista o sinagogă (a iudeilor).

2. Conform obiceiului lui, Pavel a intrat în sinagogă; și în trei zile de Sabat a discutat cu ei din Scripturi,

3. explicând și demonstrând că ele vorbesc despre suferința, moartea și învierea lui Cristos. El le spunea apoi: „Acest Isus despre care v-am vorbit, este, de fapt, Cristos!”

4. Unii dintre iudei împreună cu mai mulți greci care aveau reverență față de Dumnezeu, au fost convinși și au acceptat ce spuneau Pavel și Sila. Acestui grup i s-a alăturat și unul format din femei respectate în (acel) oraș.

5. Dar iudeii care nu crezuseră, au devenit invidioși. Atunci ei au adunat un grup de oameni răi pe care i-au găsit în piață și au provocat dezordine în oraș. Au intrat cu forța în casa lui Iason, căutând pe Pavel și pe Sila ca să îi aducă în fața poporului.

6. Dar pentru că nu i-au găsit acolo, au luat cu forța pe Iason și pe câțiva frați și i-au dus în fața guvernatorilor orașului, unde au strigat despre ei astfel: „Acești oameni care au întors lumea pe dos, au venit și aici,

7. iar Iason i-a primit în casa lui. Toți aceștia nu respectă decretele Cezarului și susțin că există un alt Rege care se numește Isus!”

8. Atât oamenii adunați, cât și guvernatorii au fost deranjați când au auzit aceste lucruri.

9. Ei au eliberat pe Iason și pe ceilalți numai după ce aceștia au plătit o sumă de bani.

10. După ce s-a înnoptat, frații au trimis imediat pe Pavel și pe Sila la Bereea. Când au ajuns acolo, au intrat în sinagoga iudeilor.

11. Aceia erau mai receptivi decât cei din Tesalonic. Au primit Cuvântul cu mult entuziasm și comparau mesajul predicilor cu Scripturile, ca să testeze corectitudinea lui.

12. În consecință, multe femei grecoaice care aveau poziții sociale respectabile și mulți alți bărbați, au crezut.

13. Dar când au constatat că Pavel proclama Cuvântul lui Dumnezeu și în Bereea, iudeii din Tesalonic au venit acolo ca să provoace oamenii la revoltă împotriva lui.

14. Atunci frații l-au condus pe Pavel până spre mare, în timp ce Sila și Timotei au rămas în Bereea.

15. Cei care au mers cu Pavel, l-au escortat până la Atena. Apoi au plecat ca să îi anunțe pe Sila și pe Timotei să vină cât pot de repede la el.

16. În timp ce îi aștepta Pavel în Atena, a fost foarte provocat de idolatria orașului.

17. În sinagogă avea discuții cu iudei și cu oameni care manifestau reverență față de Dumnezeu; iar în piață vorbea în fiecare zi cu cei pe care îi întâlnea acolo.

18. Unii dintre filosofii epicurieni și stoici, au avut unele discuții cu el. Apoi unii dintre ei au zis: „Ce vrea să spună acest vorbitor mediocru?” Dar când au auzit că vorbește despre Isus și despre înviere, alții au zis: „Probabil are discursuri despre niște zei pe care încă nu îi cunoaștem!”

19. Atunci l-au invitat în Areopag și i-au zis: „Dorim să auzim care este noutatea despre care vorbești tu!

20. Ne-ai făcut curioși, pentru că mesajul tău ni se pare ciudat.”

21. (Toți atenienii și ceilalți străini care locuiau în acel oraș aveau obiceiul să spună sau să asculte noutăți.)

22. Pavel s-a ridicat în mijlocul Areopagului și a zis: „Cetățeni ai Atenei! Am constatat că sunteți foarte religioși.

23. În timp ce mă deplasam prin orașul vostru și mă uitam la ce vă închinați voi, am descoperit chiar și un altar care avea pe el următoarea inscripție: «Unui Dumnezeu necunoscut». Discursul meu va fi tocmai despre acest Dumnezeu căruia vă închinați fără să îl cunoașteți.

24. Este vorba despre Dumnezeul care a creat atât Universul, cât și pământul. El nu locuiește în temple construite de mâna omului;

25. și nici nu are nevoie de ajutorul vreunui om; pentru că tocmai El este Cel care dă tuturor viață, energia pentru a trăi și toate celelalte lucruri necesare existenței.

26. Dintr-un singur om, El a făcut ca pământul să fie locuit de toate națiunile existente acum pe el; și le-a stabilit anticipat atât timpul, cât și zona lor de existență.

27. Le-a oferit astfel (oamenilor) posibilitatea să Îl caute și să încerce să Îl identifice, chiar dacă El nu este departe de niciunul dintre noi.

28. Atunci când unii dintre poeții voștri au spus «Suntem descendenții Lui», ei au afirmat astfel că în El este sursa noastră pentru viață, pentru mișcare și pentru existență.

29. Deci pentru că descindem din Dumnezeu, nu trebuie să credem că această Divinitate este asemănătoare cu o imagine făcută din aur, din argint sau din pietre sculptate conform imaginației omenești.

30. (Acest) Dumnezeu nu ne responsabilizează pentru felul în care am trăit în vremea în care nu am cunoscut această realitate. Dar de-acum înainte, El ordonă tuturor oamenilor, de oriunde ar fi ei, să se pocăiască;

31. pentru că a stabilit o zi în care va judeca într-un mod corect lumea. A decis că postul de Judecător Îi va fi conferit atunci Acelui Om desemnat de El în acest scop. Și deja I-a confirmat această funcție din momentul în care L-a înviat.”

32. Când au auzit ei despre morți care învie, unii l-au ridiculizat, iar alții au zis: „Despre aceste lucruri te vom asculta cu altă ocazie.”

33. Astfel, Pavel a plecat dintre ei.

34. Dar unii dintre cei care ascultaseră mesajul lui, au crezut și au format un grup, în care era Dionisie – membru al areopagului – și o femeie care se numea Damaris.