Faptele Apostolilor 21 VBRC2020

1. După ce am ridicat ancora și ne-am îmbarcat, am mers de-a dreptul la Cos, a doua zi la Ródos și de acolo la Patára.

2. Găsind o corabie care se îndrepta spre Fenícia, ne-am urcat și am ridicat ancora.

3. Zărind apoi Cíprul, l-am lăsat la stânga și am navigat spre Siria. Am coborât la Tir, căci acolo trebuia corabia să-și lase încărcătura.

4. Găsindu-i pe discipoli, am rămas la ei șapte zile. Aceștia, inspirați de Duhul, îi spuneau lui Paul să nu urce la Ierusalím.

5. Când s-au împlinit zilele, am ieșit și am plecat, iar ei toți, cu femeile și copiii, ne-au petrecut până în afara cetății. Îngenunchind pe țărm, ne-am rugat.

6. Apoi ne-am luat rămas bun unii de la alții, ne-am urcat în corabie, iar ei s-au întors acasă.

7. După ce am terminat călătoria pe mare, am plecat de la Tir la Ptolemáis. I-am salutat pe frați și am rămas o zi la ei.

8. A doua zi, am ieșit și am venit la Cezaréea. Am intrat în casa lui Fílip evanghelistul, care era unul dintre cei șapte, și am rămas la el.

9. El avea patru fiice fecioare care profețeau.

10. După ce am stat acolo mai multe zile, a coborât din Iudéea un profet cu numele de Ágabos.

11. Intrând la noi și luând cingătoarea lui Paul, s-a legat la picioare și la mâini și a zis: „Așa spune Duhul Sfânt: așa îl vor lega iudeii la Ierusalím pe bărbatul căruia îi aparține cingătoarea aceasta și îl vor da pe mâinile păgânilor”.

12. Când am auzit acestea noi și cei care erau acolo, l-am rugat să nu urce la Ierusalím.

13. Atunci Paul a răspuns: „Ce faceți? De ce plângeți de-mi sfâșiați inima? Eu sunt gata nu numai să fiu legat, ci chiar să mor la Ierusalím pentru numele Domnului Isus”.

14. Nereușind să-l convingem, ne-am liniștit, zicând: „Să se împlinească voința Domnului!”.

15. Iar după aceste zile, ne-am pregătit și am urcat la Ierusalím.

16. Au venit cu noi și unii dintre discipolii de la Cezaréea, care ne-au dus să locuim ca oaspeți la un oarecare Mnáson din Cípru, un discipol vechi.

17. Când am ajuns la Ierusalím, frații ne-au primit cu bucurie.

18. În ziua următoare, Paul a intrat împreună cu noi la Iacób, și toți prezbíterii erau de față.

19. După ce i-a salutat, le-a explicat cu de-amănuntul tot ce a făcut Dumnezeu printre păgâni prin slujirea lui.

20. După ce l-au ascultat, îl glorificau pe Dumnezeu, spunând: „Vezi, frate, câte mii de iudei au crezut și sunt zeloși față de Lege!

21. Dar ei au aflat despre tine că-i înveți pe toți iudeii care trăiesc între păgâni să se lepede de Moise, spunându-le să nu circumcidă copiii și să nu mai umble după obiceiuri.

22. Deci ce este [de făcut]? Desigur, vor auzi că ai venit.

23. Așadar, fă ceea ce-ți spunem! Sunt aici patru bărbați care au făcut un jurământ.

24. Ia-i cu tine și împlinește cu ei purificarea și plătește pentru ei ca să-și radă capul!. Astfel, toți vor ști că nu este adevărat ceea ce au auzit despre tine, ci urmezi și tu întocmai și păstrezi Legea.

25. Referitor la păgânii care au crezut, noi le-am trimis o scrisoare, judecând pentru ei să se ferească de carnea jertfită idolilor, de sânge, de carne sufocată și de desfrânare”.

26. Atunci Paul i-a luat cu sine pe bărbații aceia și în ziua următoare a făcut purificarea împreună cu ei. Apoi a intrat în templu ca să anunțe împlinirea zilelor purificării și când se va aduce jertfa pentru fiecare dintre ei.

27. Când erau pe sfârșite cele șapte zile, iudeii din Asia, văzându-l în templu, au instigat tot poporul, au pus mâinile pe el

28. și au strigat: „Bărbați israelíți, ajutor! Acesta este omul care îi învață pe toți pretutindeni împotriva poporului, a Legii și a locului acestuia. Ba chiar a introdus și greci în templu și a profanat acest loc sfânt”.

29. De fapt, îl văzuseră cu el în cetate pe Trófim din Éfes și își închipuiau că Paul l-a adus în templu.

30. Toată cetatea s-a pus în mișcare, iar lumea alerga din toate părțile. Prinzându-l pe Paul, l-au târât afară din templu, iar ușile au fost încuiate imediat.

31. În timp ce căutau să-l ucidă, a ajuns vestea până la tribunul cohortei că întreg Ierusalímul era tulburat.

32. Luând în grabă soldați și centurioni, a coborât în fugă la ei. Când l-au văzut pe tribun și pe soldați, au încetat să-l lovească pe Paul.

33. Atunci, tribunul s-a apropiat, l-a arestat și a poruncit să fie legat cu două lanțuri, apoi a cercetat cine este și ce a făcut.

34. Dar unii din mulțime strigau una, alții, alta. Deoarece nu a putut să afle adevărul din cauza învălmășelii, a poruncit să fie dus în fortăreață.

35. Când a ajuns la trepte, a trebuit să fie dus de soldați din cauza violenței mulțimii,

36. căci multă lume venea în urmă și striga: „La moarte cu el!”.

37. Când era pe punctul de a fi dus în fortăreață, Paul i-a spus tribunului: „Îmi este permis să spun ceva?”. El i-a zis: „Știi grecește?

38. Atunci nu ești tu egipteanul care, acum câteva zile, a organizat o revoltă și a scos în pustiu patru mii de ucigași?”.

39. Dar Paul i-a zis: „Eu sunt iudeu din Tàrsul Cilíciei, cetățean dintr-o cetate care nu este fără faimă. Te rog, permite-mi să vorbesc poporului!”.

40. Când acesta i-a permis, Paul, stând în picioare pe trepte, a făcut cu mâna semn poporului. S-a făcut o mare liniște. Atunci el le-a vorbit în limba ebraică, zicând: