Faptele Apostolilor 9 BVA

1. Dar Saul încă amenința cu moartea pe discipolii lui Isus. El s-a dus la marele preot,

2. căruia i-a cerut aprobări scrise pentru a face arestări în toate sinagogile din Damasc; și astfel, dacă va constata (acolo) că există unii care merg pe Drumul Credinței, indiferent că sunt bărbați sau femei, să poată să îi prindă și să îi aducă la Ierusalim.

3. În timp ce era pe drum și se apropia de Damasc, în mod instantaneu a apărut în jurul lui o lumină din cer.

4. Atunci el a căzut la pământ și a auzit o voce care îi zicea: „Saul, Saul, de ce Mă persecuți?”

5. El a răspuns: „Cine ești Tu, Doamne?” Iar vocea i-a zis: „Eu sunt Isus, pe care tu Îl persecuți. [Ți-ar fi incomod să dai cu piciorul înapoi într-un obiect ascuțit!]”

6. Atunci, tremurând din cauza fricii, el a zis: „Doamne, ce vrei să fac?” Iar El i-a zis: „Ridică-te, intră în oraș și acolo cineva îți va spune ce trebuie să faci.”

7. Oamenii care îl însoțeau, au rămas foarte surprinși; pentru că deși auzeau vocea, nu vedeau pe nimeni.

8. Saul s-a ridicat de la pământ; și chiar dacă avea ochii deschiși, nu mai vedea nimic cu ei. Atunci ei l-au luat de mâini și l-au dus în Damasc.

9. Trei zile nu a văzut, nu a mâncat și nici nu a băut nimic.

10. În Damasc exista un discipol care se numea Anania. Iahve i-a zis într-o viziune: „Anania!” Iar el a răspuns: „Sunt la dispoziția Ta, Doamne!”

11. Atunci Iahve i-a zis: „Pleacă și du-te pe strada care se numește «Dreaptă». Acolo să cauți în casa lui Iuda pe cineva numit Saul și care provine din Tars. Acum el se roagă;

12. și i s-a arătat într-o viziune că a venit la el un om numit Anania care a intrat și și-a pus mâinile peste el ca să își refacă vederea.”

13. Anania a răspuns: „Doamne, am auzit de la mulți despre toate relele pe care le-a făcut acest om sfinților Tăi din Ierusalim.

14. Știu că el chiar și aici este autorizat de liderii preoților ca să aresteze pe toți cei care invocă numele Tău!”

15. Dar Iahve i-a zis: „Du-te la el, pentru l-am ales ca să ducă mesajul despre numele Meu atât celorlalte națiuni și regilor (lor), cât și urmașilor lui Israel;

16. și îi voi arăta tot ce va trebui să suporte pentru numele Meu!”

17. Atunci Anania a plecat. După ce a ajuns în acea casă, și-a pus mâinile peste Saul și a zis: „Frate Saul, Stăpânul Isus, care ți s-a revelat pe drumul pe care veneai, m-a trimis ca să îți refaci vederea și să te umpli de Spiritul Sfânt.”

18. Chiar în acel moment, de pe ochii lui au căzut un fel de solzi; iar el și-a refăcut vederea. Apoi s-a ridicat și a fost botezat.

19. După ce a mâncat, și-a revenit fizic. Saul a rămas câteva zile cu discipolii care erau în Damasc.

20. Și imediat a început să predice în sinagogi, spunând că Isus este Fiul lui Dumnezeu.

21. Toți cei care îl auzeau, rămâneau foarte surprinși și ziceau: „Oare nu este el acel persecutor renumit care îi urmărea în Ierusalim pe cei care invocau acest Nume? Și nu a venit el aici cu intenția să îi aresteze și să îi ducă în fața liderilor preoților?”

22. Totuși, Saul își consolida poziția din ce în ce mai mult și intimida iudeii care locuiau în Damasc, demonstrându-le în fața tuturor că Isus este Cristos.

23. După un timp, iudeii au decis să îl omoare.

24. Dar Saul a fost informat despre acest complot. Pentru că aveau această intenție, porțile (orașului) erau păzite permanent ziua și noaptea.

25. Totuși, într-o noapte, discipolii l-au scăpat coborându-l (cu frânghii) într-un coș, printr-o fereastră din zid.

26. Când a ajuns în Ierusalim, Saul a vrut să se integreze în gruparea discipolilor (lui Isus); dar toți se fereau de el, pentru că nu puteau să creadă că este (și el) discipol.

27. Atunci Barnaba l-a luat cu el, l-a dus la apostoli și le-a relatat cum Îl văzuse Saul pe Isus care i-a vorbit pe drumul spre Damasc și cum predicase acolo cu mare curaj în numele Lui.

28. Din acel moment, el stătea în compania lor, oriunde mergeau ei prin Ierusalim.

29. Saul vorbea cu mare curaj în numele lui Isus, întreținând discuții controversate cu iudeii care vorbeau limba greacă. Dar ei intenționau să îl omoare.

30. Când au auzit frații despre această intenție, l-au dus la Cezareea și de acolo l-au trimis la Troa.

31. Comunitatea discipolilor beneficia de pace în toate zonele din Iudeea, din Galileea și din Samaria. Ea se consolida spiritual, manifesta reverență față de Iahve și se înmulțea cu ajutorul Spiritului Sfânt.

32. În timp ce Petru călătorea făcând vizite tuturor fraților, a ajuns și la cei care locuiau în Lida.

33. Acolo a găsit un om care se numea Enea. El stătea într-un pat, fiind paralizat de opt ani.

34. Petru i-a zis: „Enea, Isus Cristos te vindecă! Ridică-te și strânge-ți patul!” Atunci Enea s-a ridicat imediat.

35. Văzându-l (vindecat), toți locuitorii din Lida și din Sarona s-au întors la Dumnezeu.

36. În Iope exista o femeie care aparținea grupului discipolilor. Ea se numea Tabita – nume care se traduce cu Dorca. Această femeie făcea fapte bune și multe alte binefaceri.

37. În acel timp, s-a îmbolnăvit și a murit. După ce au spălat-o, au pus-o într-o cameră la etaj.

38. Pentru că Lida era aproape de Iope, când au auzit discipolii că Petru este acolo, au trimis doi oameni la el, care l-au chemat, rugându-l: „Nu întârzia să vii până la noi!”

39. Petru s-a ridicat și a plecat împreună cu ei. Când a ajuns acolo, l-au dus în camera de la etaj, unde toate văduvele l-au înconjurat plângând și arătându-i hainele și cămășile pe care le făcea Dorca atunci când trăia.

40. Petru a dat afară pe toți și apoi a îngenuncheat și s-a rugat. Întorcându-se spre corpul femeii, a zis: „Tabita, scoală-te!” Ea a deschis ochii; și când l-a văzut pe Petru, s-a ridicat.

41. El i-a întins mâna și a ridicat-o. Apoi a chemat imediat pe sfinți și pe văduve și le-a prezentat-o vie!

42. Această minune a fost cunoscută în tot orașul Iope; și mulți oameni din el au crezut în Dumnezeu.

43. Petru a rămas mai multe zile în Iope la un tăbăcar care se numea Simon.