Daniel 14 VBRC2020
1. Regele Astiáges a fost adăugat la părinții lui, iar Círus, persanul, a luat regatul lui.
2. Daniél era familiar al regelui și era cinstit de toți prietenii lui.
3. Babilónienii aveau un idol al cărui nume era Bel. Se cheltuiau pentru el în fiecare zi douăsprezece artabe de făină aleasă, patruzeci de oi și șase măsuri de vin.
4. Regele îl cinstea și mergea în fiecare zi să se prosterneze înaintea lui. Dar Daniél se prosterna înaintea Dumnezeului său.
5. Regele i-a zis: „De ce nu te prosternezi înaintea lui Bel?”. El i-a zis: „Nu mă prostern idolilor făcuți de mână de om, ci Dumnezeului celui viu care a făcut cerul și pământul și are domnia asupra tuturor făpturilor”.
6. Dar regele i-a zis: „Tu crezi că Bel nu este un dumnezeu viu? Nu vezi cât mănâncă și bea în fiecare zi?”.
7. Dar Daniél a zis râzând: „Nu te înșela, rege! Căci pe dinăuntru e din lut, iar pe dinafară e din bronz și nu s-a hrănit, nici nu a băut niciodată”.
8. Regele s-a înfuriat, i-a chemat pe preoții săi și le-a zis: „Dacă nu îmi spuneți cine este cel care mănâncă cheltuiala aceasta, veți fi dați la moarte, dar dacă îmi veți arăta că Bel le mănâncă, va fi dat la moarte Daniél pentru că a spus blasfemii împotriva lui Bel”.
9. Daniél i-a zis regelui: „Să fie după cuvântul tău!”. Preoții lui Bel erau șaptezeci, în afară de femei și copii.
10. Apoi, regele a venit cu Daniél în casa lui Bel.
11. Preoții lui Bel i-au zis: „Iată, noi ne retragem afară, iar tu, rege, pune hrana și vinul amestecat! Pune, închide ușile și sigilează cu inelul tău! Și, venind dis-de-dimineață, dacă nu le vei găsi pe toate mâncate de Bel, să fim dați la moarte noi sau Daniél, care a vorbit fals împotriva noastră!
12. Ei considerau o nimica toată, căci făcuseră sub masă o intrare ascunsă și prin ea intrau continuu și le consumau.
13. Când aceia au ieșit, regele a pus hrana înaintea lui Bel.
14. Daniél le-a poruncit slujitorilor săi să aducă cenușă și s-o împrăștie în tot templul, numai în fața a regelui. Și, ieșind, au închis ușa, au sigilat-o cu inelul regelui și au plecat.
15. Preoții au venit noaptea, după obiceiul lor, ei, femeile și copiii lor și au mâncat toate și au băut.
16. Regele s-a sculat dis-de-dimineață și Daniél, împreună cu el.
17. Regele a zis: „Daniél, sunt întregi sigiliile?”. El a răspuns: „Întregi sunt, rege!”.
18. Și, imediat ce au deschis ușile, regele a privit la masă și a strigat cu glas puternic: „Mare ești, Bel, și nu este în tine nicio înșelăciune!”.
19. Daniél a râs, l-a prins pe rege ca să nu intre și i-a zis: „Uită-te la paviment și recunoaște ale cui sunt urmele acestea!”.
20. Regele a zis: „Văd urme de bărbați, de femei și de copii”.
21. Atunci, regele s-a înfuriat, i-a adunat pe preoți, pe femeile și pe copiii lor. Ei i-au arătat ușile ascunse prin care intrau și consumau ceea ce era pe masă.
22. Regele i-a ucis și l-a abandonat pe Bel lui Daniél, iar el l-a distrus împreună cu templul său.
23. Era un dragon mare și babiloniénii îl cinsteau.
24. Regele i-a zis lui Daniél: „Nu poți spune că acesta nu este un dumnezeu viu. Prosternă-te înaintea lui!”.
25. Daniél i-a zis regelui: „Eu mă voi prosterna înaintea Domnului Dumnezeului meu, pentru că el este Dumnezeul cel viu. Iar tu, rege, dă-mi dreptul și-l voi ucide pe dragon fără sabie și fără toiag”.
26. Regele i-a zis: „Îți dau”.
27. Daniél a luat smoală, seu și păr și le-a fiert împreună. A făcut turte și i le-a dat în gură dragonului. Și, mâncându-le, dragonul a crăpat. Atunci, [Daniél] a zis: „Iată ce cinstiți voi!”.
28. Când Babilòniénii au auzit, s-au înfuriat foarte mult și au venit împreună împotriva regelui și au zis: „Regele s-a făcut iudeu: pe Bel l-a răsturnat, dragonul l-a ucis și pe preoți i-a măcelărit”.
29. Și, venind, i-au spus regelui: „Dă-ni-l pe Daniél; dacă nu, te vom ucide pe tine și casa ta!”.
Daniél, în groapa cu lei30. Regele, văzând că îl presau foarte mult forțându-l, li l-a dat pe Daniél.
31. Aceștia l-au aruncat în groapa cu lei și el a stat acolo șase zile.
32. Erau în groapă șapte lei și li se dădeau în fiecare zi două trupuri și două oi. Dar atunci nu li s-a dat, ca să-l devoreze pe Daniél.
33. Habacúc era un profet în Iudéea. El a fiert o fiertură și a frânt pâini într-un vas și mergea la ogor ca să le ducă secerătorilor.
34. Îngerul Domnului i-a zis lui Habacúc: „Du prânzul pe care îl ai în Babilón, lui Daniél, în groapa cu lei!”.
35. Dar Habacúc a zis: „Doamne, eu nu am văzut Babilónul și nu cunosc groapa”.
36. Îngerul Domnului l-a apucat de creștet și, ridicându-l de părul capului său, l-a dus în Babilón, deasupra gropii, cu viteza duhului său.
37. Habacúc a strigat, zicând: „Daniél, Daniél, ia prânzul pe care ți l-a trimis Dumnezeu!”.
38. Daniél a zis: „Într-adevăr, ți-ai amintit de mine, Dumnezeule, și nu-i părăsești pe cei care te iubesc”.
39. Daniél, ridicându-se, a mâncat. Iar îngerul lui Dumnezeu l-a dus înapoi imediat pe Habacúc la locul său.
40. Regele a venit a șaptea zi plângându-l pe Daniél. A venit la groapă, s-a uitat și, iată, Daniél stătea șezut.
41. Și, strigând cu glas puternic, a zis: „Mare ești tu, Doamne Dumnezeul lui Daniél, și nu este altul în afară de tine!”.
42. L-a scos [de acolo], iar pe cei care cereau pieirea lui i-a aruncat în groapă și au fost devorați imediat înaintea lui.