Daniel 2 VBRC2020

1. În al doilea an al domniei lui Nabucodonosór, a avut Nabucodonosór vise. I s-a tulburat duhul și somnul l-a părăsit.

2. Regele a spus să-i cheme pe magi, pe astrologi, pe vrăjitori și pe caldéi ca să-i facă cunoscute regelui visele sale. Ei au venit și au stat înaintea regelui.

3. Regele a zis: „Am avut un vis și îmi este tulburat duhul până când voi cunoaște visul”.

4. Caldéii i-au vorbit regelui în aramaică: „Rege, în veci să trăiești! Spune-le slujitorilor tăi visul și noi îți vom face cunoscută interpretarea!”.

5. Regele le-a răspuns și le-a zis caldéilor: „Decizia mea este hotărâtă: dacă nu îmi veți face cunoscut visul și interpretarea lui, veți fi tăiați în bucăți și casele voastre vor fi făcute o grămadă de [ruine].

6. Dar dacă îmi veți face cunoscut visul și interpretarea lui, veți primi de la mine daruri, răsplată și cinste mare. De aceea, faceți-mi cunoscut visul și interpretarea lui!”.

7. Ei au răspuns a doua oară și au zis: „Să spună regele visul slujitorilor săi și noi vom face cunoscută interpretarea!”.

8. Regele a răspuns și a zis: „Într-adevăr, știu că vreți să câștigați timp, deoarece vedeți că decizia mea este hotărâtă.

9. Dacă nu-mi veți face cunoscut visul, o singură hotărâre este pentru voi, pentru că v-ați pus de acord să spuneți înaintea mea cuvinte mincinoase și false până se vor schimba vremurile. De aceea, spuneți-mi visul și voi cunoaște că puteți să-mi faceți cunoscută interpretarea!”.

10. Caldéii i-au răspuns regelui și au zis: „Nu este nimeni pe pământ care să poată face cunoscut cuvântul regelui, pentru că niciun rege, oricât de mare și puternic ar fi, nu cere un astfel de lucru niciunui ghicitor, astrolog sau caldeu.

11. Lucrul pe care îl cere regele este greu și nu este altcineva care să-l facă cunoscut regelui decât Dumnezeul a cărui locuință nu este printre muritori”.

12. Din cauza aceasta, regele s-a mâniat și s-a înfuriat foarte mult și a spus să fie nimiciți toți înțelepții din Babilón.

13. Când a ieșit decretul ca să fie uciși înțelepții, i-au căutat pe Daniél și pe tovarășii lui ca să-i ucidă.

14. Atunci, Daniél s-a adresat cu înțelepciune și chibzuință lui Arióc, căpetenia gărzilor regelui care ieșise să-i ucidă pe înțelepții Babilónului.

15. I-a răspuns și i-a zis lui Arióc, împuternicitul regelui: „De ce este atât de sever decretul regelui?”. Atunci, Arióc i-a făcut cunoscută lui Daniél hotărârea.

16. Daniél s-a dus la rege și i-a cerut să-i dea timp și el îi va fi făcut cunoscută regelui interpretarea.

17. Atunci, Daniél a mers acasă și le-a făcut cunoscută lui Ananía, Mișaél și Azaría, tovarășii săi, hotărârea

18. ca să ceară îndurare de la Dumnezeul cerului cu privire la taina aceasta, pentru ca să nu fie nimiciți Daniél și tovarășii lui împreună cu restul înțelepților din Babilón.

19. După aceea, i-a fost descoperită lui Daniél taina într-o viziune de noapte. Și Daniél l-a binecuvântat pe Dumnezeul cerului.

20. Daniél a vorbit și a spus: „Binecuvântat să fie numele lui Dumnezeu din veci și până-n veci, pentru că ale lui sunt înțelepciunea și puterea!

21. El schimbă vremurile și timpurile; el îi dă jos pe regi și tot el stabilește regii; el dă înțelepciune înțelepților și cunoaștere celor care cunosc priceperea.

22. El descoperă cele adânci și ascunse; el cunoaște ce este în întuneric și lumina locuiește cu el.

23. Ție, Dumnezeul părinților mei, îți mulțumesc și îți aduc laudă, căci mi-ai dat înțelepciune și putere. Acum, fă-mi cunoscut ceea ce noi am cerut de la tine, pentru că tu poți să ne faci cunoscută cerința regelui!”.

24. După aceasta, Daniél s-a dus la Arióc, pe care regele îl stabilise ca să-i nimicească pe înțelepții din Babilón; a mers și i-a zis așa: „Nu-i omorî pe înțelepții din Babilón, ci du-mă înaintea regelui și eu îi voi face cunoscută regelui interpretarea!”.

25. Apoi, Arióc l-a dus în grabă pe Daniél înaintea regelui și i-a vorbit astfel: „Am găsit un bărbat iudeu. Dintre cei captivi, care îi va face cunoscută regelui interpretarea”.

26. Regele i-a răspuns și i-a zis lui Daniél, al cărui nume era Beltșațár: „Ești tu capabil să-mi faci cunoscut visul pe care l-am avut și interpretarea lui?”.

27. Daniél a răspuns și i-a zis regelui: „Taina pe care regele o cere nu pot să i-o facă cunoscută regelui înțelepții, astrologii, magii și ghicitorii.

28. Dar este un Dumnezeu în cer care revelează tainele și poate să facă cunoscut regelui Nabucodonosór ce va fi la sfârșitul zilelor. Visul tău și viziunile avute când erai cu capul pe patul tău sunt acestea:

29. ție, rege, când erai în patul tău, ți s-au ridicat gândurile cu privire la ceea ce va fi după acestea. Revelatorul tainelor ți-a făcut cunoscut ce va fi.

30. Cât despre mine, nu pentru înțelepciunea pe care aș avea-o mai mult decât toți cei vii mi-a fost descoperită taina, ci pentru ca să fie făcută cunoscută regelui interpretarea și ca să cunoști gândurile inimii tale.

31. Tu, rege, ai avut o viziune. Iată, un chip mare; chipul acesta era impunător; strălucirea lui era măreață. El stătea înaintea ta și înfățișarea lui era înfricoșătoare.

32. Acest chip avea capul din aur curat, pieptul și brațele îi erau din argint, iar pântecele și coapsele, din bronz,

33. gambele, din fier, picioarele erau o parte din fier, o parte din lut.

34. Tu priveai până când s-a desprins o piatră – nu prin mână de om – a lovit chipul la picioarele care erau din fier și din lut și le-a zdrobit.

35. Atunci au fost zdrobite dintr-odată fierul, lutul, bronzul, argintul și aurul și au devenit ca pleava dintr-o arie pe timpul verii. Au fost purtate de vânt și nu s-a mai găsit nicio urmă din ele. Iar piatra care a lovit chipul a devenit un munte mare care a umplut tot pământul.

36. Acesta este visul și interpretarea lui o vom spune înaintea regelui.

37. Tu, rege, ești regele regilor, căruia Dumnezeul cerurilor ți-a dat domnia, puterea, tăria și gloria.

38. Oriunde locuiesc fiii oamenilor, animalele câmpului și păsările cerului le-a pus în mâna ta și tu stăpânești peste toate. Tu ești capul care era din aur.

39. După tine, se va ridica o altă domnie, mai neînsemnată decât a ta; apoi, o a treia domnie, de bronz, care va stăpâni peste tot pământul.

40. Apoi va fi o a patra domnie, tare ca fierul. Și pentru că fierul zdrobește și fărâmițează totul, ca fierul care distruge totul, așa va zdrobi și va fărâmița ea.

41. Așa cum ai văzut picioarele și degetele care erau o parte din lut de olar și o parte din fier, [la fel] domnia va fi împărțită, dar va fi în ea [ceva] din tăria fierului. De aceea ai văzut fier amestecat cu lut moale.

42. Și după cum degetele picioarelor erau o parte din fier și o parte din lut, tot așa domnia va fi în parte tare și în parte fragilă.

43. Dacă ai văzut fierul amestecat cu lutul, înseamnă că se vor amesteca prin sămânță umană, dar nu se vor uni unul cu altul, așa cum fierul nu se unește cu lutul.

44. În zilele acestor regi, Dumnezeul cerurilor va face să se ridice o domnie care va fi veșnică și care nu va fi distrusă. Domnia [aceasta] nu va trece la alt popor; ea va zdrobi și va nimici toate acele domnii, dar ea se va ridica pentru totdeauna.

45. De aceea, pentru că ai văzut că din munte s-a desprins o piatră – nu prin mână [de om] – care a sfărâmat fierul, bronzul, lutul, argintul și aurul, [să știi că] Dumnezeul cel Mare a făcut cunoscut regelui ceea ce va fi după acestea. Visul este adevărat și interpretarea este de încredere”.

46. Atunci, regele Nabucodonosór a căzut cu fața [la pământ] și s-a prosternat înaintea lui Daniél. Și a spus să i se aducă ofrandă, tămâie și libații.

47. Apoi, regele a răspuns și i-a zis lui Daniél: „Cu adevărat, Dumnezeul vostru este Dumnezeul dumnezeilor și stăpânul regilor, cel care dezvăluie tainele, pentru că ai putut să dezvălui taina aceasta”.

48. Apoi, regele l-a făcut mare pe Daniél, i-a dat daruri multe și mari; l-a pus să stăpânească peste toată provincia Babilónului și mare căpetenie peste toți înțelepții din Babilón.

49. Daniél i-a cerut regelui și el i-a stabilit peste treburile din provincia Babilónului pe Șadrác, Méșac și Àbed-Négo. Iar Daniél a rămas în locuința regelui.