Daniel 5 BVA

1. Regele Belșațar a organizat un mare banchet la care au fost invitați să participe cei o mie de oameni educați ai lui; și a băut vin împreună cu ei.

2. Atunci când era binedispus din cauza consumului de vin, Belșațar a ordonat să fie aduse vasele de aur și de argint pe care tatăl lui – numit Nabucodonosor – le luase din templul de la Ierusalim. Regele a dorit atunci să bea din ele împreună cu onorabilii lui invitați, cu soțiile lui și cu femeile care îi erau concubine.

3. Deci au adus vasele de aur care fuseseră luate din acel templu – din casa lui Dumnezeu care fusese în Ierusalim – și apoi regele, împreună cu invitații lui de onoare, cu soțiile lui și cu femeile concubine pe care le avea, au băut din ele.

4. Au consumat astfel (din nou) vin; și au lăudat zeii de aur, de argint, de bronz, de fier, de lemn și de piatră.

5. Atunci au apărut degetele unei mâini de om care scria în fața suportului surselor de lumină, pe tencuiala peretelui palatului regal. Regele a fost cel care a văzut acea parte a mâinii care scria.

6. Atunci fața lui și-a schimbat culoarea; și a avut gânduri care l-au determinat să intre în panică. Astfel i-au slăbit articulațiile șoldurilor, iar genunchii i s-au lovit (involuntar) unul de altul.

7. Regele a strigat cu voce tare să fie aduși vrăjitorii, astrologii și ghicitorii. El le-a zis înțelepților Babilonului: „Oricine va citi această scriere și îmi va oferi interpretarea ei, va fi îmbrăcat cu haine roșii, va avea un lanț de aur la gât și va fi al treilea în conducerea regatului!”

8. Atunci au venit acolo toți înțelepții Babilonului; dar nu au putut nici să citească scrierea și nici să îi spună regelui cum se interpretează ea.

9. Atunci regele Belșațar a fost speriat, i s-a schimbat (din nou) culoarea feței, iar invitații lui educați au fost foarte afectați.

10. Când a auzit cuvintele regelui și ale demnitarilor lui, regina a intrat în sala unde fusese organizat banchetul; și a zis: „Să trăiești etern, rege! Să nu te sperie gândurile tale; și să nu ți se schimbe culoarea feței!

11. Există în regatul tău cineva care are în el spiritul zeilor sfinți. În timpul guvernării tatălui tău, la acel om s-a descoperit că are o capacitate specială de înțelegere a lucrurilor și o înțelepciune ca a zeilor. Regele Nabucodonosor – tatăl tău –, l-a desemnat să fie șeful vrăjitorilor, al astrologilor și al ghicitorilor;

12. pentru că s-au descoperit în el – adică în Daniel, căruia regele i-a pus numele Beltșațar – un spirit special, știință și perspicacitate în ce privește interpretarea viselor, elucidarea enigmelor și rezolvarea lucrurilor încurcate. Acum, eu propun să fie chemat acest Daniel; și el îți va oferi interpretarea (scrierii)!”

13. Atunci Daniel a fost adus înaintea regelui, care l-a întrebat: „Tu ești Daniel, unul dintre exilații veniți din teritoriul numit Iuda pe care i-a adus aici acel rege care a fost tatăl meu?

14. Am auzit că ai spiritul zeilor și că s-a constatat în tine o capacitate specială de înțelegere a lucrurilor, inteligență și înțelepciune pe care nu o mai are nimeni (în tot regatul).

15. Până acum au fost aduși înaintea mea înțelepți și vrăjitorii – ca să citească această scriere și să îmi ofere interpretarea ei; dar nu au putut să îmi spună ce înseamnă aceste cuvinte.

16. Am aflat despre tine că poți să oferi interpretări și să rezolvi lucrurile încurcate. Acum, dacă vei putea să citești scrierea și să îmi oferi interpretarea ei, vei fi îmbrăcat în haine roșii, vei avea un lanț de aur la gât și vei fi al treilea în conducerea regatului.”

17. Daniel i-a răspuns regelui: „Păstrează-ți darurile pentru tine; și oferă altuia recompensele! Totuși, voi citi regelui scrierea; și îi voi spune interpretarea ei.

18. Să știi, rege, că acel Dumnezeu care se (mai) numește «Cel foarte înalt» îi oferise tatălui tău, numit Nabucodonosor, un regat, dominare absolută, onoare și faimă.

19. Din cauza autorității pe care i-o dăduse, toate popoarele, etniile și ceilalți oamenii care vorbesc orice fel de limbă, tremurau înaintea lui și le era frică de el. Regele omora și lăsa să trăiască pe cine dorea el. Punea în funcții respectabile și destituia din ele pe oricine, conform dorinței lui suverane.

20. Dar când inima lui a devenit arogantă și i s-a împietrit spiritul până la mândrie, a fost dat jos de pe tronul regatului lui; și i-a fost luată gloria.

21. A fost alungat dintre oameni. Inima lui a devenit ca a animalelor sălbatice; și a locuit împreună cu măgarii sălbatici. L-au hrănit cu iarbă ca pe boi; și corpul lui a fost udat de roua cerului – până când a recunoscut că Dumnezeul foarte înalt guvernează deasupra regatului oamenilor și că El îl oferă cui vrea.

22. Dar tu, Belșațar, care ești fiul lui, nu ai fost modest în inima ta, deși ai știut toate aceste lucruri;

23. ci te-ai manifestat cu aroganță împotriva Celui care este Stăpânul cerului. Ai ordonat ca vasele din casa Lui să fie aduse înaintea ta; și împreună cu demnitarii tăi, cu soțiile tale și cu femeile tale concubine, ați băut (sfidător) vin din ele. Ai lăudat zeii de argint, de aur, de bronz, de fier, de lemn și de piatră – care nici nu văd, nici nu aud și nici nu înțeleg ce li se spune – în loc să îl glorifici pe Dumnezeul în mâna Căruia este respirația ta și toată viața pe care o trăiești.

24. Din această cauză, El a trimis mâna care a făcut inscripția.

25. Cuvintele scrise sunt acestea: «Mene, Mene, Techel, Uparsin».

26. Acum îți voi spune care este interpretarea acestor cuvinte: «Mene» înseamnă că Dumnezeu a numărat zilele guvernării tale care s-a terminat.

27. «Techel» înseamnă că ai fost cântărit și ai fost găsit ușor.

28. «Peres» (de la «Uparsin») înseamnă că regatul tău a fost împărțit în două și dat mezilor și perșilor.”

29. Imediat (după ce Daniel a tăcut), Belșațar a dat un ordin; și l-au îmbrăcat pe Daniel în haine roșii, i-au pus un lanț de aur la gât și l-au desemnat al treilea în conducerea regatului.

30. Dar chiar în acea noapte, Belșațar – regele caldeenilor – a fost omorât.

31. Apoi Darius, medul, care avea vârsta de șaizeci și doi de ani, a primit (aprobarea să conducă) regatul.