Daniel 9 BVA
1. Era primul an al guvernării lui Darius – fiul lui Ahașveroș – care aparținea poporului mezilor. El fusese făcut rege în teritoriul caldeenilor.
2. Deci în primul lui an de guvernare, eu, Daniel, citind cărțile, am înțeles ce număr de ani trebuia să treacă pentru ruinele Ierusalimului – conform Cuvântului lui Iahve spus profetului Ieremia. Acolo scria că trebuie să treacă șaptezeci de ani.
3. Mi-am îndreptat fața către Dumnezeul care se numește Iahve, ca să Îl caut prin rugăciune, cu cereri și cu post, îmbrăcându-mă cu sac și punând cenușă pe mine.
4. M-am rugat Dumnezeului meu numit Iahve; și I-am vorbit sincer, zicând: „O, Doamne, Tu care ești Dumnezeul mare și care inspiri (oricui) frică. Tu Îți respecți legământul și bunătatea față de cei care Te iubesc și care respectă poruncile Tale.
5. Noi am păcătuit, am greșit, am fost răi și ne-am revoltat. Ne-am îndepărtat de poruncile și de regulile Tale.
6. Nu am ascultat de slujitorii Tăi, de profeți, care vorbeau în numele Tău regilor noștri, prinților, strămoșilor noștri și întregului popor din țară.
7. Doamne, ai dreptate: nouă trebuie astăzi să ni se umple fața de rușine. Da, nouă: fiecărui bărbat care provine din teritoriul numit Iuda, locuitorilor Ierusalimului și întregului popor Israel care este acum aproape sau departe – din orice țară unde i-ai alungat din cauza faptului că s-au făcut vinovați de infidelitate față de Tine.
8. Doamne, noi merităm să ni se umple fața de rușine. Da, nouă, regilor noștri, conducătorilor noștri și strămoșilor noștri; pentru că am păcătuit față de Tine!
9. Dar Dumnezeul nostru – numit Iahve – are milă și iertare, deși împotriva Lui ne-am revoltat (prin neascultare)!
10. Nu am ascultat ce ne vorbea Dumnezeul nostru care se numește Iahve. Am refuzat să ne trăim viața conform legilor Lui pe care ni le-a dat prin intermediul profeților care sunt slujitorii Săi.
11. Tot poporul Israel Ți-a încălcat legea (pe care ne-ai dat-o); și astfel, el s-a îndepărtat, refuzând să asculte ce îi spunea vocea Ta. Așa ne explicăm acum de ce s-au revărsat peste noi jurământul și blestemul care au fost scrise în legea lui Moise, sclavul lui Dumnezeu; pentru că noi am păcătuit împotriva acestui Dumnezeu.
12. El Și-a respectat astfel cuvântul pe care-l pronunțase împotriva noastră și împotriva conducătorilor noștri care ne judecau. Iahve a adus peste noi un dezastru atât de mare, încât ce i s-a întâmplat Ierusalimului, nu s-a mai întâmplat nicăieri sub cer.
13. Acest dezastru ne-a afectat exact cum este scris în legea lui Moise; iar noi nu ne-am rugat Dumnezeului nostru care se numește Iahve, acceptând să ne întoarcem de la nedreptățile noastre și să luăm în considerare adevărul Tău.
14. Astfel, Iahve a avut grijă să aducă acest dezastru peste noi; pentru că El este corect în tot ce a făcut, dar noi nu am ascultat ce ne spunea vocea Sa.
15. Acum, Doamne, Dumnezeul nostru, recunosc că noi am păcătuit și că am fost răi. Tu ești cel care Ți-ai scos poporul de pe teritoriul Egiptului cu forța brațului Tău; și Ți-ai făcut un nume care este cunoscut și astăzi.
16. Doamne, conform lucrărilor Tale făcute cu dreptate, Te rog să Îți îndepărtezi mânia și marea Ta supărare față de orașul Tău – față de Ierusalim. Ea să se îndepărteze astfel de muntele Tău sfânt; pentru că din cauza păcatelor și a nedreptăților strămoșilor noștri a ajuns Ierusalimul și poporul Tău de rușinea tuturor celor care ne înconjoară!
17. Dumnezeul nostru, ascultă acum rugăciunea sclavului Tău și cererile lui. De dragul Tău, Doamne, fă să lumineze fața Ta peste localul sanctuarului Tău care este devastat!
18. Dumnezeule, apleacă-Ți urechea și ascultă! Deschide-Ți ochii și privește la ruinele noastre și la orașul peste care este chemat numele Tău! Nu în baza faptelor noastre corecte Îți aducem cererile noastre înaintea Ta; ci pentru marea Ta bunătate (avem curajul să vorbim astfel).
19. Stăpâne, ascultă-ne și iartă(-ne)! Ia în considerare aceste cuvinte! Dumnezeul meu, de dragul Tău lucrează și nu întârzia (cu răspunsul); pentru că numele Tău este chemat peste orașul Tău și peste poporul Tău!”
20. Astfel vorbeam, mă rugam recunoscând sincer păcatul meu și al poporului meu numit Israel; și îmi aduceam cererile înaintea Dumnezeului meu, numit Iahve, pledând pentru muntele sfânt al Dumnezeului meu.
21. În timp ce eu încă vorbeam în rugăciune, „omul” Gabriel – pe care îl văzusem în viziunea anterioară – a venit repede în zbor și s-a apropiat de mine chiar în momentul când (în mod normal, în templu) se oferea sacrificiul de seară.
22. El m-a făcut să înțeleg (ce doream să știu), spunându-mi: „Daniel, am venit acum să îți ofer discernământ și să te ajut să ai înțelegere.
23. Când ai început să te rogi, deja a fost pronunțată o sentință; iar eu am venit să te anunț (despre ea); pentru că tu ești agreat de Dumnezeu. Deci fii atent la cuvintele ei; și urmărește să înțelegi viziunea!
24. S-a luat decizia conform căreia va trece un timp de șaptezeci de ori câte șapte perioade de timp până când poporul tău va putea reveni în orașul tău sfânt. Abia după acest timp se va termina nedreptatea, se va opri comiterea păcatelor, vina va fi achitată și va apărea dreptatea eternă. Până atunci, viziunea va fi sigilată; și profeția care vorbește despre dedicarea prin ungere cu ulei a Celui foarte sfânt (ca Rege), va aștepta să fie confirmată.
25. Să știi și să înțelegi că de la emiterea ordinului de restaurare și de reconstruire a Ierusalimului și până la Conducătorul uns (ca Rege), vor fi de șapte ori câte șapte perioade de timp; și apoi încă șaizeci și două de perioade de timp. Îi vor fi refăcute (Ierusalimului) atât piața, cât și șanțurile (de apărare). Dar aceste lucruri se vor întâmpla în vremuri de mare dificultate.
26. După cele șaizeci și două de perioade de timp, cel uns (ca rege) va fi distrus; și totuși, acest lucru nu îl va afecta. Armata unui conducător care va veni, va distruge orașul și sfântul local al sanctuarului lui. Sfârșitul va fi ca printr-un potop; iar războiul va dura până la sfârșit. Dezastrele (care vor fi atunci) sunt deja decise.
27. El va ratifica un legământ categoric cu mulți oameni, pentru o perioadă de șapte ani. Dar la jumătatea celor șapte ani, va face să înceteze ritualul oferirii permanente a animalului sacrificat și a darului de mâncare (în sanctuar). Atunci va pune pe streașina templului oribila imagine a distrugerii – până va veni acel dezastru decis împotriva orașului devastat.”