Deuteronomul 29 BVA

1. Acesta este conținutul legământului pe care Iahve i-a poruncit lui Moise să îl ratifice cu israelienii la Moab. El era alt legământ, diferit de cel pe care l-a ratificat cu ei la Horeb.

2. Moise i-a chemat pe toți israelienii; și le-a spus: „Ați văzut tot ce a făcut Iahve în fața ochilor voștri, pe teritoriul Egiptului: lui Faraon, tuturor slujitorilor acestuia și întregii lui țări.

3. Ochii voștri au asistat la acele testări (ale egiptenilor) și la miracole.

4. Dar Iahve nu v-a dat minte să înțelegeți, nici ochi să vedeți și nici urechi să ascultați – până astăzi.

5. Patruzeci de ani, cât v-am condus prin deșert, nu s-au învechit hainele pe care le-ați purtat și nici nu s-a tocit încălțămintea în picioarele voastre.

6. Nu v-ați hrănit cu pâine. Nu ați băut nici vin, nici băutură accentuat alcoolizată. În acest timp, ați cunoscut că Iahve este (Dumne)zeul vostru.

7. Când am ajuns în acest loc, Sihon – regele Heșbonului – și Og – regele Bașanului – au venit înaintea noastră, ca să se lupte cu noi; dar i-am învins.

8. Le-am luat țara și am dat-o ca moștenire rubeniților, gadiților și unei jumătăți din tribul lui Manase.

9. Să respectați ce se spune prin cuvintele acestui legământ și să vă conformați cerințelor lor, ca să prosperați în tot ce veți face.

10. Astăzi stați toți bărbații lui Israel în prezența Dumnezeului vostru numit Iahve, împreună cu conducătorii triburilor voastre, cu bătrânii voștri, și cu administratorii voștri.

11. Sunteți aici împreună cu copiii voștri, cu soțiile voastre și cu străinul care este în tabăra voastră. Stați adunați de la cel care vă taie lemne, până la cel care vă scoate apă –

12. ca să participați la ratificarea legământului cu Dumnezeul vostru care se numește Iahve. Acest legământ care va fi făcut cu voi astăzi, este unul care implică jurământ.

13. Și astfel, Iahve dorește să vă facă astăzi poporul Lui, așa cum v-a promis și cum deja jurase strămoșilor voștri: lui Avraam, lui Isaac și lui Iacov.

14. Nu numai cu voi ratific acest legământ făcut prin jurământ.

15. El va fi valabil atât pentru cei care stau astăzi aici, înaintea Dumnezeului nostru care se numește Iahve, cât și pentru aceia care nu sunt aici.

16. Voi știți cum ați locuit în țara Egiptului și cum ați trecut prin mijlocul popoarelor al căror teritoriu l-ați parcurs.

17. Ați văzut faptele oribile pe care le comit aceia și idolii lor făcuți din lemn și din piatră, din argint și din aur.

18. Să nu existe printre voi niciun bărbat, nicio femeie, niciun clan și niciun trib a căror inimă să se întoarcă astăzi de la Dumnezeul nostru numit Iahve, ducându-se să slujească zeilor acestor popoare! Să nu existe între voi nimeni care să fie ca o rădăcină din care crește ceva otrăvitor sau amar!

19. Este posibil ca cineva care a auzit cuvintele acestui jurământ, (după un timp) să pretindă venirea unei binecuvântări peste el, zicând în sine însuși: «Voi avea pace, chiar dacă m-aș conforma tendințelor minții mele, satisfăcându-mi setea prin beție!».

20. Iahve nu va mai dori să îl ierte pe un asemenea om. Se va declanșa mânia și gelozia lui Iahve împotriva lui! Vor veni peste acel om toate blestemele scrise în această carte; și Iahve îi va șterge numele de sub cer.

21. El îl va separa de toate triburile lui Israel, ca să îl pedepsească în conformitate cu tot ce este scris în această carte a legii.

22. Următoarele generații formate din copiii care vor veni după voi și străinul care va veni din teritorii îndepărtate, vor vedea dezastrele care au fost în această țară și calamitățile cu care v-a pedepsit Iahve.

23. Peste tot va fi sulf și sare. Toată țara va fi arsă. Nu se va semăna nicio sămânță pe teritoriul ei. Nu va încolți nimic; și nu va crește nicio plantă. Va fi la fel ca la distrugerea Sodomei, a Gomorei, a Admei și a Țeboimului – pe care Iahve le-a făcut să nu mai existe pentru că Îi provocaseră mânie și mare supărare. Toate popoarele vor întreba:

24. «De ce a procedat Iahve așa cu această țară? De ce s-a manifestat El împotriva ei cu o mânie atât de mare?» Și li se va răspunde:

25. «Pentru că au abandonat respectarea legământului Dumnezeului strămoșilor lor numit Iahve, pe care El l-a făcut cu ei atunci când i-a scos de pe teritoriul Egiptului.

26. Ei s-au îndepărtat de comportamentul cerut, au slujit altor (dumne)zei și s-au închinat lor. Aceia erau zei pe care nu îi cunoșteau și pe care El nu li-i dăduse.

27. Așa se explică de ce s-a declanșat mânia lui Iahve împotriva acestei țări. Și astfel, ea a adus peste ei toate blestemele scrise în această carte.

28. Pentru că I-au provocat mânia și L-au determinat să acționeze împotriva lor cu dezastre, Iahve i-a smuls din țara lor și i-a aruncat într-o altă țară, așa cum se vede astăzi!».

29. Lucrurile secrete sunt ale Dumnezeului nostru care se numește Iahve; iar cele revelate sunt ale noastre și ale urmașilor noștri, pentru totdeauna, ca să respectăm toate cuvintele acestei legi.