Eclesiastul 12 VBRC2020

1. Amintește-ți de cel care te-a creat în zilele tinereții tale, până să vină zilele cele rele și să fii atins de anii despre care vei spune: „Nu am nicio plăcere în ei”,

2. până să se întunece soarele, lumina, luna și stelele și să se întoarcă norii după ploaie,

3. până în ziua când vor tremura paznicii casei și se vor încovoia oamenii puternici, vor înceta cele care macină, căci vor fi puține, și se vor întuneca cele care privesc prin ferestre.

4. Atunci vor fi închise cele două uși [care dau] spre stradă, va cădea zgomotul râșniței; [oamenii] se vor ridica la glasul păsării și vor înceta toate fiicele cântecului.

5. Atunci se vor teme de înălțime și de teroarea de pe drum; dar va înflori migdalul, se va da deoparte lăcusta și va fi rupt caperul. Căci orice om va merge spre casa veșniciei sale și cei care jelesc se vor învârti pe stradă

6. până când se va rupe funia de argint și se va sfărâma vasul de aur, până când va fi zdrobit urciorul deasupra izvorului și se va sfărâma roata de la fântână,

7. până se va întoarce pulberea în pământ, așa cum a fost, și până când duhul se va întoarce la Dumnezeu, care l-a dat.

8. Deșertăciunea deșertăciunilor – spune Qohelét – toate sunt deșertăciune!

9. Pe lângă [faptul] că a fost înțelept, Qohelét a mai învățat poporul cunoașterea, și-a plecat urechea, a cercetat și a întocmit multe proverbe.

10. Qohelét a căutat să găsească cuvinte plăcute,iar ceea ce s-a scris este drept, cuvinte ale adevărului.

11. Cuvintele înțelepților sunt ca niște țepușe și stăpânii culegerilor, ca niște țăruși înfipți: ele sunt date de un singur păstor.

12. În rest, fiule, învață din acestea! A face multe cărți nu are capăt și studiul mult obosește trupul.

13. Să ascultăm sfârșitul tuturor cuvintelor: teme-te de Dumnezeu și păzește poruncile sale, căci aceasta este totul pentru om!

14. Căci Dumnezeu va aduce orice lucrare la judecată, pe lângă cele ascunse, fie bune, fie rele.