Eclesiastul 5 VBRC2020

1. Nu te pripi cu gura ta și inima ta să nu se grăbească să scoată vreun cuvânt înaintea lui Dumnezeu, căci Dumnezeu este în ceruri, iar tu ești pe pământ; de aceea să fie puține cuvintele tale!

2. Căci visul vine din mulțimea ocupațiilor și glasul celui nesimțit, din mulțimea cuvintelor.

3. Când faci un vot lui Dumnezeu, nu întârzia să-l împlinești, căci lui nu-i place de cei nesimțiți! Votul făcut împlinește-l!

4. Mai bine să nu faci vot decât să faci vot și să nu-l împlinești!

5. Nu pune gura ta să facă să păcătuiască trupul tău și nu spune înaintea mesagerului: „A fost o eroare”! De ce să se mânie Dumnezeu din cauza vocii tale și să distrugă lucrarea mâinilor tale?

6. Căci când se înmulțesc visele și deșertăciunile și când sunt multe cuvintele, tu teme-te de Dumnezeu!

7. Când vezi oprimarea celui necăjit și jefuirea judecății și a dreptății în provincie, nu te uimi de ceea ce [pare] plăcut, căci unul mai înalt decât cel înalt veghează și există mai înalți peste ei.

8. Folosul pământului este pentru toți: regele este slujit de câmpie.

9. Cine iubește argintul nu se satură de argint și cine iubește averea nu-i va ajunge. Și aceasta este o deșertăciune.

10. Când se înmulțesc bunurile, se înmulțesc și cei care le mănâncă. Și ce câștig pentru stăpânul lor decât că le vede cu ochii săi?

11. Dulce este somnul celui care muncește, fie că mânâncă puțin, fie mult. Dar săturarea celui bogat nu-l lasă să se odihnească în somnul lui.

12. Am văzut o slăbiciune sub soare: bogăție păzită pentru stăpânul ei, spre răul lui.

13. Îi piere bogăția din cauza unei îndeletniciri rele. Dacă dă naștere unui fiu, nu [rămâne] nimic în mâna lui.

14. Cum a ieșit gol din sânul mamei sale, așa se întoarce să meargă cum a venit. Nimic nu ia din truda sa ca să ducă cu mâna lui.

15. Și aceasta este o mare slăbiciune: exact cum a venit, așa se duce. Și ce folos are el că s-a trudit în vânt?

16. Ba chiar în toate zilele lui a mâncat în întuneric, i s-a înmulțit indignarea, slăbiciunea și furia.

17. Iată ce am văzut că este bine și frumos: ca [omul] să mănânce și să bea și să vadă binele în toată truda sa cu care se trudește sub soare în toate zilele vieții lui pe care i le-a dat Dumnezeu, pentru că aceasta este partea lui.

18. Dar dacă vreunui om i-a dat Dumnezeu bogăție și avere și să aibă putere să mănânce din ele, ca să-și ia partea și să se bucure în chinul său, și aceasta este darul lui Dumnezeu.

19. Căci nu-și mai amintește de mulțimea zilelor vieții sale, pentru că Dumnezeu i-a răspuns în bucuria inimii lui.