Efeseni 4 NTR

1. Așadar, eu, prizonier în numele Domnului, vă îndemn să trăiți într-un mod demn de chemarea la care ați fost chemați:

2. cu toată smerenia și blândețea, cu îndelungă răbdare, îngăduindu-vă unii pe alții în dragoste

3. și străduindu-vă să păstrați unitatea Duhului prin legătura păcii.

4. Este un singur trup și un singur Duh, tot așa cum și voi ați fost chemați la o singură speranță a chemării voastre.

5. Este un singur Domn, o singură credință, un singur botez,

6. un singur Dumnezeu și Tată al tuturor, Care este deasupra tuturor, Care lucrează prin toți și Care este în toți.

7. Dar fiecăruia dintre noi ne-a fost dat harul după măsura darului lui Cristos.

8. De aceea psalmistul spune: „Când S-a suit în înălțime, a luat captivă captivitatea și a dat daruri oamenilor“.

9. Și ce înseamnă acest „S-a suit“, dacă nu tocmai faptul că înainte Se coborâse în părțile mai de jos ale pământului?

10. El, Cel Care a coborât, este Același cu Cel Care S-a suit deasupra tuturor cerurilor, ca să umple toate lucrurile.

11. Și El i-a dat pe unii apostoli, pe alții profeți, pe alții evangheliști, pe alții păstori și învățători,

12. ca să-i pregătească pe sfinți pentru lucrarea de slujire, pentru consolidarea trupului lui Cristos,

13. până când vom ajunge toți la unitatea credinței și a cunoașterii Fiului lui Dumnezeu, la omul matur, la măsura staturii plinătății lui Cristos,

14. ca să nu mai fim copii, duși de valuri încoace și încolo și purtați de orice vânt de învățătură prin șiretenia oamenilor, prin viclenia celor ce pun la cale planuri ca să înșele,

15. ci, spunând adevărul în dragoste, să creștem în toate privințele în El, Care este Capul, Cristos.

16. Din El, tot trupul, bine închegat și strâns legat cu ajutorul fiecărei încheieturi, își primește creșterea potrivit cu măsura lucrării fiecărei părți și, astfel, se consolidează pe sine în dragoste.

17. Așadar, iată ce vă spun și vă îndemn în Domnul: să nu mai trăiți așa cum trăiesc păgânii, în deșertăciunea gândirii lor,

18. fiind întunecați la minte, înstrăinați de viața lui Dumnezeu prin ignoranța care este în ei din cauza împietririi inimii lor.

19. Ei au ajuns lipsiți de sensibilitate și s-au dat pe ei înșiși depravării, ca să practice cu lăcomie orice fel de necurăție.

20. Dar voi n-ați învățat astfel despre Cristos,

21. dacă într-adevăr L-ați auzit și ați fost învățați în El, tot așa cum adevărul este în Isus.

22. Ați fost învățați, cu privire la felul vostru de viață din trecut, să vă dezbrăcați de omul cel vechi, care se strică din cauza poftelor înșelătoare,

23. să vă înnoiți în duhul minții voastre

24. și să vă îmbrăcați cu omul cel nou, care a fost creat după chipul lui Dumnezeu, în dreptatea și sfințenia care vin din adevăr.

25. Prin urmare, să vă lăsați de minciună și „fiecare să spună semenului său adevărul“, pentru că toți suntem parte din același trup.

26. „Mâniați-vă, dar nu păcătuiți!“. Să nu apună soarele peste mânia voastră,

27. nici să nu dați vreo ocazie diavolului.

28. Cel ce a furat să nu mai fure, ci mai degrabă să muncească din greu, lucrând cu mâinile lui la ceva bun, ca să aibă ce să împartă cu cel ce are nevoie.

29. Să nu vă iasă din gură niciun cuvânt rău, ci unul bun, pentru consolidare, după cum este nevoie, ca să dea har celor ce-l aud.

30. Să nu-L întristați pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, prin Care ați fost sigilați pentru ziua răscumpărării.

31. Orice amărăciune, furie, mânie, țipăt și blasfemie să piară dintre voi împreună cu orice răutate.

32. Dimpotrivă, fiți buni unii cu alții, plini de compasiune, și iertați-vă unii pe alții, așa cum v-a iertat și Dumnezeu pe voi, în Cristos.