Exodul 12 VBRC2020

1. Domnul le-a zis lui Moise și lui Aaròn în țara Egiptului:

2. „Luna aceasta să fie pentru voi începutul lunilor; ea să fie pentru voi întâia între lunile anului!

3. Vorbiți întregii adunări a lui Israél: în ziua a zecea a acestei lunii, fiecare să ia un animal din turmă pentru fiecare casă părintească, un animal din turmă pentru fiecare casă!

4. Iar dacă o familie este prea mică pentru un miel, să-l ia împreună cu vecinul cel mai de aproape de casă, după numărul sufletelor; fiecare să socotiți câți sunt de trebuință ca să mănânce un miel!

5. Animalul din turmă să vă fie integru, de parte bărbătească, de un an; să-l luați fie dintre miei, fie dintre capre!

6. Să-l păstrați până în ziua a paisprezecea a lunii acesteia și toată adunarea comunității lui Israél să-l înjunghie spre seară!

7. Să ia din sânge și să pună pe amândoi ușorii ușii și pe pragul de sus al caselor în care îl vor mânca!

8. Să mănânce carnea în noaptea aceea; s-o mănânce friptă la foc, cu ázime și cu ierburi amare!

9. Să nu mâncați din el nimic crud sau fiert în apă, ci fript la foc: atât capul, cât și picioarele și măruntaiele lui!

10. Să nu lăsați nimic din el până dimineața; dacă va rămâne ceva din el până dimineața, să-l ardeți în foc!

11. Să-l mâncați așa: să aveți mijlocul încins, sandalele în picioare și toiagul în mână; să-l mâncați în grabă: este Paștele Domnului!

12. Eu voi trece prin țara Egiptului în noaptea aceea și voi lovi pe tot întâiul născut din țara Egiptului, de la om până la animale; voi face judecată împotriva tuturor dumnezeilor Egiptului; eu sunt Domnul!

13. Sângele vă va fi semn pe casele în care veți fi voi. Eu voi vedea sângele și voi trece pe lângă voi. Nu va fi între voi nicio rană nimicitoare atunci când voi lovi țara Egiptului.

14. Această zi să vă fie memorial și să o celebrați ca o sărbătoare a Domnului din generație în generațiile voastre: ca hotărâre veșnică să o celebrați!

15. Șapte zile să mâncați ázime. Încă din prima zi să îndepărtați aluatul din casele voastre: căci oricine va mânca pâine dospită din ziua întâi până în ziua a șaptea sufletul acela va fi nimicit din Israél.

16. În ziua întâi să aveți o adunare sfântă! Și în ziua a șaptea să aveți, de asemenea, o adunare sfântă. Să nu se facă nicio muncă în zilele acelea; în afară de ce mănâncă fiecare persoană, numai aceea să se facă!

17. Să țineți Sărbătoarea Ázimelor, căci chiar în această zi am scos taberele voastre din țara Egiptului; să țineți ziua aceasta din generație în generație ca pe hotărâre veșnică!

18. În luna întâi, din ziua a paisprezecea a lunii, seara, să mâncați ázime până în ziua a douăzeci și una a lunii, seara!

19. Șapte zile să nu se găsească aluat în casele voastre; căci oricine va mânca ceva dospit, sufletul acela va fi nimicit din comunitatea lui Israél, fie străin, fie născut în țară!

20. Să nu mâncați nimic dospit; ci, în toate locuințele voastre, să mâncați ázime!”.

21. Moise i-a chemat pe toți bătrânii lui Israél și le-a zis: „Mergeți și luați miei pentru familiile voastre și înjunghiați [mielul] de Paște!

22. Să luați un mănunchi de isop, înmuiați-l în sângele din vas și să [ungeți] pragul de sus și cei doi ușori ai ușii cu sângele din vas! Nimeni dintre voi să nu iasă din ușa casei sale până dimineața!

23. Domnul va trece ca să lovească Egiptul și va vedea sângele de pe pragul de sus și de pe cei doi ușori ai ușii. Domnul va trece pe lângă intrare și nu-l va lăsa pe Nimicitor să intre în casele voastre ca să lovească.

24. Să țineți lucrul acesta ca pe o hotărâre pentru tine și pentru fiii tăi pentru totdeauna!

25. Când veți intra în țara pe care v-o va da Domnul, după cum a spus, să țineți această slujire!

26. Și când vă vor întreba fiii voștri: «Ce înseamnă ritul acesta?»,

27. să le ziceți: «Este jertfa de Paște pentru Domnul, care a trecut pe lângă casele fiilor lui Israél în Egipt atunci când a lovit Egiptul și a salvat casele noastre»”. Și poporul s-a plecat și s-a prosternat.

28. Fiii lui Israél au plecat și au făcut cum le poruncise Domnul lui Moise și lui Aaròn; așa au făcut.

29. La miezul nopții, Domnul i-a lovit pe toți întâii născuți din țara Egiptului, de la întâiul născut al lui Faraón, care ședea pe tronul său, până la întâiul născut al celui închis în temniță și până la toți întâii născuți ai animalelor.

30. Faraón s-a sculat noaptea, el și toți slujitorii lui și toți egipténii, și a fost strigăt mare în Egipt, căci nu era casă în care să nu fie un mort.

31. I-a chemat [Faraón] pe Moise și pe Aaròn noaptea și le-a zis: „Ridicați-vă și ieșiți din mijlocul poporului meu voi și fiii lui Israél! Mergeți să-i slujiți Domnului, după cum ați zis!

32. Luați și turmele voastre și cirezile voastre, după cum ați zis, și mergeți! Și binecuvântați-mă și pe mine!”.

33. Egipténii zoreau poporul să iasă în grabă din țară, căci ziceau: „[Altfel], vom muri cu toții”.

34. Poporul a luat aluatul înainte de a se dospi, [purtând] pe umeri covețile învelite în hainele lor.

35. Fiii lui Israél au făcut după cuvântul lui Moise și le-au cerut egipténilor obiecte de argint, obiecte de aur și haine.

36. Domnul a dat poporului [să afle] har în ochii egipténilor și aceștia le-au dat cele cerute. Astfel i-au despuiat pe egipténi.

37. Au plecat fiii lui Israél din Rámses spre Sucót, cam șase sute de mii de bărbați care mergeau pe jos, afară de copii.

38. O mare mulțime [de oameni] a plecat cu ei; turme și cirezi și vite foarte multe.

39. Au copt din aluatul pe care îl scoseseră din Egipt turte ázime, căci nu dospise, fiindcă fuseseră alungați din Egipt și nu au putut să aștepte, nici să-și facă provizii.

40. Iar șederea fiilor lui Israél, cât au locuit în Egipt, a fost de patru sute treizeci de ani.

41. Și, după patru sute treizeci de ani, tocmai în ziua aceea, toate oștirile Domnului au ieșit din țara Egiptului.

42. Noáptea [aceea] a fost o noapte de veghe pentru Domnul, când i-a scos din țara Egiptului; aceasta este noaptea de veghe în cinstea Domnului pentru toți fiii lui Israél din generație în generație.

43. Domnul le-a zis lui Moise și lui Aaròn: „Aceasta este hotărârea în privința Paștelui: niciun străin să nu mănânce din el!

44. Orice sclav cumpărat cu bani îl vei tăia împrejur și apoi va putea să mănânce din el.

45. Veneticul și cel tocmit să nu mănânce din el!

46. Să se mănânce într-o singură casă; carnea să n-o scoateți afară din casă și să nu zdrobiți niciun os din el!

47. Toată adunarea lui Israél să facă astfel!

48. Dacă va locui la tine un străin care vrea să facă Paștele [în cinstea] Domnului, oricine de parte bărbătească să fie tăiat împrejur; numai atunci se va putea apropia să-l facă; și va fi ca unul născut în țară; dar niciun netăiat împrejur să nu mănânce din el!

49. Va fi o singură lege pentru cel născut în țară și pentru străinul care locuiește în mijlocul vostru”.

50. Toți fiii lui Israél au făcut cum le poruncise Domnul lui Moise și lui Aaròn; așa au făcut.

51. Chiar în ziua aceea Domnul i-a scos din țara Egiptului pe fiii lui Israél, după grupurile lor.