Exodul 18 BVA

1. Ietro – preotul din Midian – socrul lui Moise, a auzit (vorbindu-se) despre tot ce făcuse Dumnezeu atât pentru Moise, cât și pentru poporul Lui numit Israel, pe care Iahve îl scosese din Egipt.

2. Soția lui Moise numită Sefora, fusese trimisă acasă la Ietro. Dar el a adus-o înapoi

3. împreună cu cei doi fii ai ei. Unul se numea Gherșom – pentru că Moise zisese: „Locuiesc ca străin aici; sunt într-o țară străină.”;

4. iar celălalt se numea Eliezer – pentru că Moise zisese: „Dumnezeul tatălui meu mi-a asigurat ajutorul de care am avut nevoie; și m-a scăpat de sabia lui Faraon.”

5. Ietro – socrul lui Moise – a ajuns în deșertul unde Moise se stabilise (temporar) împreună cu tabăra: lângă muntele lui Dumnezeu. Venind acolo, i-a adus împreună cu el pe fiii lui Moise și pe soția acestuia.

6. Ietro l-a anunțat pe Moise, trimițându-i următorul mesaj: „Eu – socrul tău, Ietro – vin la tine împreună cu soția ta și cu fiii ei.”

7. Moise s-a dus să își întâmpine socrul. S-a aplecat înaintea lui și l-a sărutat. S-au întrebat unul pe altul despre cum a trăit fiecare în timpul cât nu au mai locuit împreună; și au intrat în cort.

8. Apoi Moise i-a relatat socrului lui tot ce a făcut Iahve (împotriva) lui Faraon și (împotriva) egiptenilor acționând pentru cauza lui Israel, toate adversitățile suportate de ei pe drum și cum i-a eliberat El.

9. Ietro s-a bucurat când a auzit despre tot binele pe care Iahve îl făcuse poporului Israel și că l-a scăpat de sclavia egiptenilor.

10. Ietro a zis: „Să fie binecuvântat Iahve, Cel care v-a scăpat de exploatarea egiptenilor și a faraonului.

11. Acum știu că Iahve este mai mare decât toți zeii (lor); pentru că în fiecare situație în care egiptenii s-au comportat cu aroganță față de Israel, El a fost superior lor!”

12. Ietro – socrul lui Moise – a oferit (ca recunoștință) lui Dumnezeu (pe altar) sacrificii din animale pe care le-a ars integral. Aaron a venit împreună cu toți cei care formau consiliul bătrânilor lui Israel, ca să servească masa împreună cu socrul lui Moise înaintea lui Dumnezeu.

13. În următoarea zi, Moise s-a dus să judece cauzele poporului. Și tot acel popor a stat în jurul lui de dimineața până seara.

14. Când socrul lui Moise a văzut tot ce făcea el pentru popor, l-a întrebat: „Ce faci acolo cu acest popor? De ce stai singur, iar tot poporul te înconjoară de dimineața până seara?”

15. Moise a răspuns socrului lui: „Procedez așa pentru că poporul vine la mine și solicită ajutor în legătură cu lucrurile despre care ne vorbește Dumnezeu.

16. Când au ceva neclar, ei vin la mine ca să îi judec. Și eu le spun care sunt poruncile și legile lui Dumnezeu (pentru situația lor).”

17. Socrul lui Moise i-a zis: „Ce faci tu nu este bine.

18. Te epuizezi singur; și în același timp obosești și poporul care stă acolo împreună cu tine. Această responsabilitate este prea mare pentru tine. Nu vei putea să lucrezi bine singur.

19. Ascultă-mă: îți voi da un sfat; și Dumnezeu să fie cu tine! Stai înaintea lui Dumnezeu pentru popor și prezintă-I cauzele acestuia.

20. Învață-i poruncile și legile Lui, arătându-le drumul pe care trebuie să meargă și cum să procedeze.

21. Caută în popor oameni competenți, care se tem de Dumnezeu, demni de încredere și care urăsc câștigul necinstit. Pune-i să fie conducători pentru mie de oameni, pentru o sută de oameni, pentru cincizeci de oameni și pentru zece oameni.

22. Ei să slujească permanent ca judecători ai poporului; și să aducă înaintea ta orice caz (mai) complicat. Dar cazurile simple să le judece ei personal. Astfel, îți va fi mai ușor; pentru că ei vor realiza acest lucru acționând împreună cu tine.

23. Dacă vei face cum ți-am propus și dacă Dumnezeu îți va porunci să procedezi așa, îți vei putea îndeplini datoriile; și tot poporul va merge liniștit la locul lui.”

24. Moise a ascultat de socrul lui; și a făcut tot ce i-a zis el.

25. A ales oameni competenți din tot Israelul, pe care i-a desemnat să fie conducători ai poporului. Ei conduceau grupuri formate din o mie, o sută, cincizeci și zece oameni.

26. Judecau permanent cauzele poporului. Veneau la Moise doar când aveau cazuri (mai) complicate; dar pe cele simple le judecau ei personal.

27. Apoi Moise a oferit socrului lui posibilitatea să se întoarcă în țara de unde venise.