Exodul 18 VDCL

1. Și Ietro, preotul Madianului, socrul lui Moise, a auzit tot ce făcuse Dumnezeu lui Moise și lui Israel, poporul său, că Domnul scosese pe Israel din Egipt.

2. Și Ietro, socrul lui Moise, a luat pe Sefora, nevasta lui Moise, după ce o trimisese el înapoi,

3. și pe cei doi fii ai ei, din care numele unuia era Gherșom, căci zisese: Am stat vremelnic într‐o țară străină.

4. Și numele celuilalt Eliezer: căci Dumnezeul tatălui meu a fost ajutorul meu și m‐a izbăvit de sabia lui Faraon.

5. Și Ietro, socrul lui Moise, a venit cu fiii și nevasta lui Moise la acesta în pustia unde era tăbărât, la muntele lui Dumnezeu;

6. și a trimis să spună lui Moise: Eu Ietro, socrul tău, am venit la tine, și nevasta ta și cei doi fii ai ei cu ea.

7. Și Moise a ieșit să întâmpine pe socru‐său și s‐a plecat și l‐a sărutat și s‐au întrebat unul pe altul de sănătate și au intrat în cort.

8. Și Moise a istorisit socrului său tot ce făcuse Domnul lui Faraon și egiptenilor pentru Israel, toată truda care i‐a ajuns pe cale și cum i‐a izbăvit Domnul.

9. Și Ietro s‐a bucurat de tot binele pe care‐l făcuse Domnul lui Israel că‐l izbăvise din mâna egiptenilor.

10. Și Ietro a zis: Binecuvântat să fie Domnul care v‐a izbăvit din mâna egiptenilor și din mâna lui Faraon, care a izbăvit poporul de sub mâna egiptenilor!

11. Acum cunosc că Domnul este mai mare decât toți dumnezeii, căci în lucrul în care au lucrat cu semeție, el a fost împotriva lor.

12. Și Ietro, socrul lui Moise, a luat o ardere de tot și jertfe pentru Dumnezeu. Și Aaron și toți bătrânii lui Israel au venit să mănânce pâine cu socrul lui Moise înaintea lui Dumnezeu.

13. Și a fost așa: a doua zi Moise a șezut să jude ce poporul și poporul stătea înaintea lui Moise de dimineața până seara.

14. Și socrul lui Moise a văzut tot ce făcea el cu poporul și a zis: Ce este lucrul acesta pe care‐l faci cu poporul? Pentru ce șezi singur și tot poporul stă lângă tine de dimineața până seara?

15. Și Moise a zis socrului său: Pentru că poporul vine la mine să întrebe pe Dumnezeu.

16. Când au o pricină ei vin la mine și eu judec între unul și altul și le fac cunoscut așezămintele lui Dumnezeu și legile sale.

17. Și socrul lui Moise i‐a zis: Nu este bine lucrul pe care‐l faci.

18. Vei fi sleit de tot, tu și tot poporul care este cu tine, căci lucrul este prea greu pentru tine, nu‐l poți face singur.

19. Acum ascultă glasul meu; te voi sfătui și Dumnezeu va fi cu tine. Fii pentru popor înaintea lui Dumnezeu și adu pricinile la Dumnezeu.

20. Și învață‐i așezămintele și legile și arată‐le calea pe care trebuie să umble și lucrarea pe care trebuie s‐o facă.

21. Și alege din tot poporul oameni destoinici, temători de Dumnezeu, oameni ai adevărului, care să urască un câștig necinstit și pune‐i peste ei mai mari peste o mie, mai mari peste o sută, mai mari peste cincizeci și mai mari peste zece.

22. Și ei să jude ce poporul în toată vremea. Și va fi așa: ei vor aduce la tine orice pricină mare și vor judeca orice pricină mică și vor ușura ce este asupra ta și vor purta sarcina împreună cu tine.

23. Dacă vei face lucrul acesta și Dumnezeu îți va porunci, vei putea sta și tot poporul acesta va ajunge și el la locul său în pace.

24. Și Moise a ascultat de glasul socrului său și a făcut tot ce zisese el.

25. Și Moise a ales din tot Israelul bărbați destoinici și i‐a pus mai mari peste popor, mai mari peste o mie, mai mari peste o sută, mai mari peste cincizeci și mai mari peste zece.

26. Și au judecat pe popor în toată vremea: pricinile grele le aduceau lui Moise, iar orice pricină mică o judecau ei.

27. Și Moise a lăsat pe socrul său să plece și el s‐a dus în țara sa.