Exodul 6 BIV2014
1. Domnul, lui Moise i-a vorbit: „Iată că timpul a sosit Și vei vedea ce am să-i fac, Lui Faraon, după-al Meu plac: O mână tare-o să-l silească, Din țară, ca să izgonească Poporul. Da! Va fi silit Să-l lase, căci Eu am vorbit!”
2. Apoi, lui Moise, Dumnezeu Îi spuse: „Eu sunt Domnul, Eu!
3. Eu, lui Avram, M-am arătat Și lui Isac și a urmat Și Iacov. Cunoscut sunt Eu De către ei, ca Dumnezeu Atotputernic. Ei, în lume, M-au cunoscut sub acest Nume. Nu au știut Numele Meu, Adică „Domnul”, căci lor, Eu, Numele-acest, nu L-am făcut, În acea vreme, cunoscut.
4. Un legământ am încheiat, Cu ei, urmând a le fi dat Țara Canaan, în mâna lor – Țara călătoriilor Lor sfinte, pe cari le făceau, Țara în cari străini erau Și ca străini au locuit.
5. Acum însă, l-am auzit, Pe al lui Israel popor – Din țara Egiptenilor, Unde se află înrobit – Cum geme, și Mi-am amintit De legământul Meu. Acum,
6. Ai să pornești, din nou, la drum, Și fiilor lui Israel, Le vei vorbi, în acest fel: „Eu, Domnul sunt! Eu sunt Cel care, Din ale voastre munci amare, Cu care sunteți apăsați, Am să vă scot. Veți fi scăpați, Din a Egiptului robie, Cu braț întins, și au să fie Mari judecăți. De-acolo, Eu
7. Vă iau, să fiți poporul Meu, Și veți cunoaște că Eu sânt Domnul! Sunt Dumnezeul Sfânt, Sunt Cel care vă slobozesc, Căci din Egipt vă izbăvesc, Din greul ce v-a apăsat Prin munca grea, ce vi s-a dat.
8. Eu sunt Acel care apoi, Vă voi călăuzi, pe voi, Spre țara ‘ceea minunată, Cari am jurat că va fi dată În stăpânire, lui Avram, Isac, Iacov și al lor neam. Veți stăpâni acel pământ, Cum am promis. Eu, Domnul sânt!”
9. Moise s-a dus și a vorbit, Așa cum Domnu-a poruncit, Copiilor lui Israel. Dar ei n-au ascultat de el, Pentru că i-a împiedicat Robia grea-n cari s-au aflat.
10. Domul, pe Moise, l-a trimis, La Faraon și-astfel i-a zis:
11. „Spune-i dar, Faraonului: „Să lași fiii poporului Lui Israel, să iasă-afară, Să plece-acum, din a ta țară!”
12. Moise răspunse, Domnului: „Dar nici fiii poporului Lui Israel nu au voit S-asculte, când eu le-am vorbit, Și crezi că Faraonul are Ca să îmi deie ascultare Chiar mie, care reușesc, Cu greutate, să vorbesc?”
Spița neamului lui Moise și Aaron13. Domnul, porunci, a împărțit, Când iar, cu Moise, a vorbit Și cu al său frate Aron. Ele-l priveau pe Faraon, Și pe-al lui Israel popor Cari, din a Egiptenilor Robie și din a lor țară, Avea să fie scos afară.
14. Iată acum, numele lor, Adică numele celor Pe cari familia lor îi are, Drept căpetenii. Prin urmare, Ruben – întâiul fiu născut Al lui Israel – l-a avut Pe Enoh, Palu – primii doi; Hețron și Carmi mai apoi. Astea-s familiile care, Prin Ruben, și-au făcut cărare.
15. Fiii lui Simeon: din el, Întâi, ieșit-a Iemuel, Pe care l-a urmat Iamin, Apoi Ohad și cu Iachin Și cu Țohar; iar la sfârșit, Saul, cel care a ieșit Dintr-o femeie Canaanită. Aceasta-i ramura ieșită Din Simeon. Acum urmează
16. Cei cari din Levi se-ntrupează: Gherșon, Chehat, iar la sfârșit, Merari. Levi a trăit – Pân’ să audă-a morții șoapte – O sută și treizeci și șapte De ani, în pace, pe pământ.
17. Iată acuma, care sânt Ai lui Gherșon copii: deci ei Au fost Libni și cu Șimei.
18. Urmează fiii lui Chehat: Amram, Ițehar și-a urmat Hebron apoi, și Uziel. Chehat a viețuit și el, Ani mulți – în număr au fost ei, O sută și treizeci și trei.
19. Iată-i pe-ai lui Merari fii: Mahli și Muși-i sunt copii. Familiile-acestea toate, Din Levi fost-au întrupate.
20. Cu o mătușă s-a-nsurat Amram. Femeia s-a chemat Iochebed. Ea a zămislit Doi fii. Aceștia s-au numit Aron și Moise. Tatăl lor – Amram – prin lume, călător – În ani – un secol a umblat, La care s-a adăugat Încă treizeci și șapte dar.
21. Iată fiii lui Ițehar: Core, Nefeg – sunt primii doi – Iar Zicri-ncheie șiru-apoi.
22. Acum, fiii lui Uziel: Întâiul fost-a Mișael. De Elțafan a fost urmat, Iar Sitri șirul l-a-ncheiat.
23. Aron, când s-a căsătorit, Cu Elișeba s-a-nsoțit – Cu fata lui Aminadab, Sora lui Nahșon. Pe Nadab, Întâi, femeia l-a născut; Apoi Abihu-a apărut, Urmat fiind de Eleazar, Iar la sfârșit, de Itamar.
24. Mergând apoi pe-al spiței fir, Iată și al lui Core șir: Asir, Elcana și-a urmat Abiasaf. Ei au format Astfel, o ramură a lor: Familia Coriților.
25. Iar Eleazar – al cărui tată Este Aron – luă o fată Cari este a lui Putiel. Fineas veni, în acest fel, Pe lume. Toți aceștia sânt Deci, căpetenii, pe pământ, Al neamului Leviților, Și-aceasta e familia lor.
26. Aron și Moise au ieșit Din acest neam. Lor le-a vorbit Domnul, când i-a chemat la El, Spunând: „Scoateți pe Israel, Din țara Egiptenilor! Să iasă, după oastea lor!”
27. Ei sunt acei care s-au dus La Faraon – cum Domnu-a spus – Ca pe-al lui Israel popor, Din țara Egiptenilor, Să îl elibereze. Ei – Moise și cu Aron – sunt cei Care din ăst neam au ieșit.
28. Atunci când Domnul i-a vorbit Lui Moise, în Egipt, i-a zis:
29. „Eu, Domnul sunt! Eu te-am trimis La Faraon. Tot ce-am vorbit, Tu îi vei spune, negreșit.”
30. Moise I-a zis lui Dumnezeu: „Dar eu vorbesc destul de greu. Când în Egipt voi fi plecat, Cum mă voi face ascultat, De Faraon? Vorbele mele, Vor fi luate-n seamă, ele?”