Logo
🔍

Ezechiel 21 VDCL

« Haldeii împotriva iudeilor și amoniților

1. Și cuvântul Domnului a fost către mine zicând:

2. Fiu al omului, pune‐ți fața împotriva Ierusalimului și picură cuvântul tău împotriva locurilor sfinte și prorocește împotriva țării lui Israel.

3. Și zi țării lui Israel: Așa zice Domnul: Iată, eu sunt împotriva ta și‐mi voi scoate sabia din teacă și voi stârpi din tine pe cel drept și pe cel rău.

4. Fiindcă voi stârpi din tine pe cel drept și pe cel rău, de aceea sabia mea va ieși din teacă împotriva a toată carnea de la miazăzi și până la miazănoapte.

5. Și va cunoaște toată carnea că eu, Domnul, mi‐am scos sabia din teacă; ea nu se va mai întoarce.

6. Suspină deci, fiu al omului, până ți se vor sparge rărunchii și suspină cu amar înaintea ochilor lor.

7. Și va fi așa: când îți vor zice: De ce suspini? Vei zice: Din pricina știrii; căci vine; și orice inimă se va topi și toate mâinile se vor muia și orice duh va lâncezi și toți genunchii se vor topi ca apa. Iată, vine și se va face, zice Domnul Dumnezeu.

8. Și cuvântul Domnului a fost către mine zicând:

9. Fiu al omului, prorocește și zi: Așa zice Domnul: Zi: O sabie, o sabie se ascute și se oțelește.

10. Se ascute spre junghiere, se oțelește ca să lucească întocmai ca fulgerul. Sau să ne bucurăm zicând: Toiagul fiului meu disprețuește orice lemn?

11. Și el a dat‐o să fie oțelită ca să fie luată în mână. Sabia s‐a ascuțit și s‐a oțelit ca să fie pusă în mâna celui ce va ucide.

12. Strigă și vaită‐te, fiu al omului! Căci ea va fi împotriva poporului meu, va fi împotriva tuturor mai marilor lui Israel; ei sunt dați sabiei cu poporul meu. De aceea bate‐te peste șold.

13. Căci este o încercare și ce, dacă toiagul disprețuitor nu va mai fi, zice Domnul Dumnezeu.

14. Și tu, fiu al omului, prorocește și lovește cu o mână în cealaltă și să se îndoaie sabia a treia oară; este sabia celor răniți de moarte; este sabia celui mare care e rănit de moarte, care intră în cămările lor.

15. Am pus sabia amenințătoare împotriva tuturor porților lor, ca să li se topească inima și să li se înmulțească poticnirile. Vai, este făcută ca fulgerul, este ascuțită pentru ucidere.

16. Întărește‐te, mergi la dreapta, întoarce‐te, mergi la stânga, ori încotro ți se îndreaptă fața.

17. Și eu voi bate cu o mână în cealaltă și‐mi voi potoli mânia: Eu, Domnul, am vorbit.

18. Și cuvântul Domnului a fost către mine iarăși zicând:

19. Și tu, fiu al omului, fă‐ți două căi ca să vină sabia împăratului Babilonului. Amândouă vor ieși dintr‐o singură țară. Și fă o mână arătătoare, fă‐o la capul căii cetății.

20. Fă o cale ca să vină prin ea sabia la Raba copiilor lui Amon și la Iuda în Ierusalimul cel întărit.

21. Căci împăratul Babilonului a stat la răspântia căii, la capul amândoror căilor ca să‐i dea cu bobii. El a scuturat săgețile încoace și încolo, a întrebat pe terafimi, s‐a uitat la ficat.

22. În dreapta lui era sorțul pentru Ierusalim ca să îndrepte berbecii de dărâmare, să deschidă gura pentru măcel, să ridice glasul de alarmă, să îndrepte berbecii de dărâmare împotriva porților, să ridice metereze, să zidească turnuri de împresurare.

23. Și aceasta va fi o ghicire deșartă în ochii acelora care le‐au jurat jurăminte, dar el aduce aminte de nelegiuire ca să fie prinși.

24. De aceea așa zice Domnul Dumnezeu: Pentru că faceți să fie amintită nelegiuirea voastră, întrucât fărădelegile voastre sunt descoperite, așa că în toate faptele voastre se vădesc păcatele voastre; pentru că sunteți aduși în amintire, veți fi prinși cu mâna.

25. Și tu, domn nelegiuit rănit de moarte, al lui Israel, a cărui zi a venit, la vremea nelegiuirii sfârșitului,

26. așa zice Domnul Dumnezeu: Scoateți mitra și luați cununa! Aceasta nu va mai fi aceeași. Înalță ce este smerit și smerește ce este înălțat.

27. Răsturnare, răsturnare, răsturnare: și nu va fi până nu va veni acela al cărui este dreptul, și lui o voi da.

28. Și tu, fiu al omului, prorocește și zi: Așa zice Domnul Dumnezeu despre copiii lui Amon și despre ocara lor. Și zi: Sabia, sabia este scoasă, oțelită pentru măcel ca să nimicească, pentru ca să fie ca fulgerul,

29. pe când ei văd pentru tine deșertăciune, pe când ei îți ghicesc minciuni, ca să te pună pe grumajii celor răi care sunt răniți de moarte, cărora le‐a venit ziua la vremea nelegiuirii sfârșitului.

30. Fă‐o să se întoarcă în teaca ei. În locul unde ai fost făcut, în țara obârșiei tale te voi judeca.

31. Și voi vărsa asupra ta mânia mea; voi sufla asupra ta cu focul aprinderii mele și te voi da în mână de oameni dobitoci, meșteri în nimicire.

32. Vei fi hrană focului. Sângele tău va fi în mijlocul țării și nu‐și vor mai aduce aminte de tine. Căci eu, Domnul, am vorbit.

»