Ezechiel 22 VDCL

1. Și cuvântul Domnului a fost către mine zicând:

2. Și tu, fiu al omului, oare vei judeca, vei judeca tu cetatea sângeroasă? Deci fă‐i cunoscut toate urâciunile ei.

3. Și să zici: Așa zice Domnul Dumnezeu: Cetate care varsă sânge în mijlocul ei, ca să‐i vină vremea ei și care face idoli împotriva ei însăși, ca să se spurce!

4. Te‐ai făcut vinovată prin sângele pe care l‐ai vărsat, te‐ai spurcat cu idolii tăi pe care i‐ai făcut și ți‐ai apropiat zilele și ai ajuns până la anii tăi. De aceea te‐am făcut de ocară neamurilor și de batjocură tuturor țărilor.

5. Cei ce sunt aproape și cei ce sunt departe de tine își vor bate joc de tine, cea spurcată cu numele, plină de tulburare.

6. Iată, mai marii lui Israel au fost în tine ca să verse sânge, fiecare după brațul său.

7. În tine au disprețuit ei pe tată și mamă; în mijlocul tău au făcut asuprire străinului de loc; în tine au năpăstuit pe orfan și pe văduvă.

8. Tu mi‐ai disprețuit lucrurile cele sfinte și mi‐ai pângărit sabatele.

9. În tine au fost bărbați vorbitori de rău ca să verse sânge; și în tine au mâncat pe munți; în mijlocul tău au făcut destrăbălare;

10. în tine au descoperit goliciunea tatălui lor; în tine au înjosit pe cea care era necurată în despărțirea ei.

11. Și unul a făcut urâciuni cu nevasta aproapelui său; și celălalt a spurcat cu curvie pe noră‐sa; și un altul a înjosit în tine pe soră‐sa, pe fiica tatălui său.

12. În tine au luat mită pentru vărsare de sânge; ai luat camătă și mai mult decât ai dat și ai câștigat cu lăcomie de la aproapele tău prin apăsare, și m‐ai uitat, zice Domnul Dumnezeu.

13. Și iată, am bătut din mâna mea la câștigul tău necinstit pe care l‐ai făcut și la sângele tău care a fost în mijlocul tău.

14. Poate inima ta să se țină, sau pot fi tari mâinile tale în zilele în care voi lucra împotriva ta? Eu, Domnul, am vorbit și voi și face.

15. Și te voi împrăștia printre neamuri și te voi risipi prin țări și voi mistui necurăția ta din tine.

16. Și te vei pângări în tine însuți înaintea neamurilor și vei cunoaște că eu sunt Domnul.

17. Și cuvântul Domnului a fost către mine zicând:

18. Fiu al omului, casa lui Israel a ajuns pentru mine ca o zgură; toți sunt aramă și cositor și fier și plumb în mijlocul topitorului; sunt zgură de argint.

19. De aceea așa zice Domnul Dumnezeu: Pentru că toți ați ajuns zgură, de aceea iată, vă voi aduna în mijlocul Ierusalimului.

20. Precum se adună argintul și arama și fierul și plumbul și cositorul în mijlocul topitorului ca să sufle focul asupra lor și să le topească, așa vă voi aduna în mânia mea și în aprinderea mea și vă voi pune acolo și vă voi topi.

21. Da, vă voi aduna și voi sufla asupra voastră cu focul mâniei mele și vă veți topi în mijlocul lui.

22. Cum se topește argintul în mijlocul topitorului, așa vă veți topi în mijlocul lui și veți cunoaște că eu, Domnul, mi‐am vărsat mânia asupra voastră.

23. Și cuvântul Domnului a fost către mine zicând:

24. Fiu al omului, zi‐i: Tu ești o țară care nu s‐a curățit și peste care n‐a plouat în ziua mâniei.

25. Este o uneltire de prorocii lui în mijlocul său, ca un leu care răcnește sfâșiind prada; au înghițit suflete, au luat comoară și lucruri de preț, au înmulțit văduvele lui în mijlocul lui.

26. Preoții lui au silit legea mea și au pângărit lucrurile mele cele sfinte. N‐au făcut deosebire între sfânt și de rând și n‐au făcut deosebire între curat și necurat și și‐au ascuns ochii de la sabatele mele și m‐au pângărit între ei.

27. Mai marii lui sunt în mijlocul lui ca niște lupi ce sfâșie prada, ca să verse sânge și să piardă suflete, ca să câștige câștig necinstit.

28. Și prorocii lui i‐au tencuit cu albeală, văzând vedenii deșarte și ghicindu‐le minciuni zicând: Așa zice Domnul Dumnezeu! și Domnul n‐a vorbit.

29. Poporul țării a făcut apăsări și a săvârșit răpire; da, au înșelat pe cel sărac și pe cel nevoiaș și au asuprit fără drept pe cel străin de loc.

30. Și am căutat între ei un bărbat care să dreagă zidul și să stea în spărtură înaintea mea pentru țară ca să n‐o stric, dar n‐am aflat niciunul.

31. De aceea mi‐am vărsat mânia asupra lor; i‐am mistuit cu focul mâniei mele, am adus calea lor asupra capetelor lor, zice Domnul Dumnezeu.