Ezechiel 28 VDCL

1. Și cuvântul Domnului a fost către mine zicând:

2. Fiu al omului, vorbește către domnul Tirului: Așa zice Domnul Dumnezeu: Pentru că ți s‐a înălțat inima și ai zis: Eu sunt Dumnezeu și șed pe scaunul lui Dumnezeu, în inima mărilor; și ești om și nu Dumnezeu, și‐ți pui inima ca inima lui Dumnezeu,

3. iată, ești mai înțelept decât Daniel! Nicio taină nu este întunecată pentru tine;

4. cu înțelepciunea ta și cu mintea ta ți‐ai făcut avere și ți‐ai adunat aur și argint în vistieriile tale;

5. cu înțelepciunea ta cea mare ți‐ai înmulțit bogățiile cu negoțul tău și ți‐ai înălțat inima de bogățiile tale;

6. de aceea așa zice Domnul Dumnezeu: Pentru că ți‐ai pus inima ca inima lui Dumnezeu,

7. de aceea iată, voi aduce asupra ta pe străini, pe cele grozave dintre neamuri, și își vor scoate săbiile împotriva frumuseții înțelepciunii tale și‐ți vor pângări strălucirea.

8. Te vor coborî în groapă și vei muri de moartea celor uciși în inima mărilor.

9. Oare vei mai zice tu înaintea celui ce te va ucide: Sunt Dumnezeu? Dar ești om și nu Dumnezeu în mâna celui ce te străpunge.

10. Vei muri de moartea celor netăiați împrejur, de mâna străinilor. Căci eu am vorbit, zice Domnul Dumnezeu.

11. Și cuvântul Domnului a fost către mine zicând:

12. Fiu al omului, înalță o plângere asupra împăratului Tirului și spune‐i: Așa zice Domnul Dumnezeu: Tu pecetluiai măsura desăvârșirii, erai plin de înțelepciune și desăvârșit în frumusețe.

13. Ai fost în Eden, grădina lui Dumnezeu; te acoperea orice piatră scumpă: sardonixul, topazul și diamantul, hrisolitul, onixul și iaspisul, safirul, smaraldul, rubinul roșu aprins și aurul. Măiestria tobelor tale și a flautelor erau în tine; în ziua când ai fost făcut erau pregătite.

14. Erai un heruvim uns care acoperă și te‐am pus așa: erai pe muntele cel sfânt al lui Dumnezeu; umblai prin mijlocul pietrelor de foc.

15. Erai desăvârșit în căile tale, din ziua când ai fost făcut până când s‐a aflat nedreptate în tine.

16. De belșugul negoțului tău ți‐ai umplut mijlocul cu asuprire și ai păcătuit; de aceea te‐am aruncat ca spurcat de pe muntele lui Dumnezeu; și te‐am pierdut din mijlocul pietrelor de foc, heruvim care acoperi.

17. Ți s‐a înălțat inima de frumusețea ta; ți‐ai stricat înțelepciunea prin strălucirea ta; te‐am aruncat la pământ, te‐am dat înaintea împăraților ca să te privească.

18. Prin mulțimea nelegiuirilor tale, prin nedreptatea negoțului tău, ți‐ai pângărit locașurile tale sfințite; de aceea am scos un foc din mijlocul tău, te‐a mistuit și te‐am prefăcut în cenușă pe pământ, înaintea tuturor celor ce te privesc.

19. Toți câți te cunosc între popoare se îngrozesc de tine; ai ajuns o groază și în veac nu vei mai fi.

20. Și cuvântul Domnului a fost către mine zicând:

21. Fiu al omului, pune‐ți fața către Sidon și prorocește împotriva lui

22. și spune: Așa zice Domnul Dumnezeu: Iată, sunt împotriva ta, Sidonule, și voi fi slăvit în mijlocul tău. Și vor cunoaște că eu sunt Domnul când voi face judecăți în el și mă voi sfinți în el.

23. Și voi trimite în el ciumă și sânge pe ulițele lui și cei răniți de moarte vor cădea în mijlocul său de sabia ce va fi asupra lui din toate părțile. Și vor cunoaște că eu sunt Domnul.

24. Și nu va mai fi pentru casa lui Israel niciun spin înțepător și niciun scai aducător de dureri printre cei ce erau în jurul lor și‐i disprețuiau. Și vor cunoaște că eu sunt Domnul Dumnezeu.

25. Așa zice Domnul Dumnezeu: Când voi aduna casa lui Israel dintre popoarele între care sunt împrăștiați și voi fi sfințit în ei înaintea neamurilor, atunci vor locui în țara lor pe care am dat‐o robului meu Iacov.

26. Vor locui în ea la adăpost și vor zidi case și vor sădi vii; și vor locui la adăpost când îmi voi săvârși judecățile asupra tuturor celor de primprejur care‐i disprețuiau. Și vor cunoaște că eu sunt Domnul Dumnezeul lor.