Ezechiel 29 VDCL
1. În anul al zecelea, în luna a zecea, la douăsprezecea ale lunii, cuvântul Domnului a fost către mine zicând:
2. Fiu al omului, pune‐ți fața împotriva lui Faraon, împăratul Egiptului, și prorocește împotriva lui și împotriva întregului Egipt.
3. Vorbește și spune: Așa zice Domnul Dumnezeu: Iată, sunt împotriva ta, Faraoane, împărat al Egiptului, balaurul cel mare care șade culcat în mijlocul râurilor sale, care zice: Râul meu este al meu și pentru mine l‐am făcut.
4. Și‐ți voi pune verigi în fălci și voi lipi de solzii tăi peștii râului tău și te voi scoate din mijlocul râurilor tale și toți peștii râurilor tale se vor lipi de solzii tăi.
5. Și te voi arunca în pustie pe tine și pe toți peștii râurilor tale. Vei cădea pe fața câmpului, nu vei fi adunat, nici nu vei fi strâns. Te voi da spre mâncare fiarelor pământului și păsărilor cerurilor.
6. Și toți locuitorii Egiptului vor cunoaște că eu sunt Domnul, pentru că au fost un toiag de trestie pentru casa lui Israel.
7. Când s‐au agățat cu mâna de tine, te‐ai rupt și le‐ai rupt tot umărul. Și când s‐au rezemat de tine, te‐ai rupt și ai făcut să le tremure coapsele.
8. De aceea așa zice Domnul Dumnezeu: Iată, voi aduce sabie asupra ta și voi stârpi din tine pe om și dobitoc.
9. Și țara Egiptului va fi o pustie și o pustietate. Și vor cunoaște că eu sunt Domnul. Pentru că a zis: Râul este al meu și eu l‐am făcut.
10. De aceea iată, sunt împotriva ta și împotriva râurilor tale. Și voi face țara Egiptului pustiuri de pustietăți, de la Migdol până la Siene și până la hotarul Etiopiei.
11. Nici picior de om nu va trece prin el, nici picior de vită nu va trece prin el și nici nu va fi locuit patruzeci de ani.
12. Și voi face țara Egiptului o pustie în mijlocul țărilor care sunt pustiite și cetățile lui vor fi prefăcute într‐o pustie în mijlocul cetăților pustiite, patruzeci de ani. Și voi împrăștia pe egipteni între neamuri și‐i voi risipi prin țări.
13. Căci așa zice Domnul Dumnezeu: La sfârșitul celor patruzeci de ani voi aduna pe egipteni dintre popoarele între care au fost împrăștiați;
14. și voi întoarce robia Egiptului și‐i voi aduce iarăși în țara Patros, în țara obârșiei lor; și acolo vor fi o împărăție smerită.
15. Va fi cea mai smerită dințre împărății și nu se va mai înălța peste neamuri; și‐i voi micșora ca să nu mai domnească peste neamuri.
16. Și el nu va mai fi încrederea casei lui Israel, amintindu‐i nelegiuirea când se întorceau să se uite după ei: și vor cunoaște că eu sunt Domnul Dumnezeu.
17. Și a fost așa: în anul al douăzeci și șaptelea, în luna întâi, la întâi ale lunii, cuvântul Domnului a fost către mine zicând:
18. Fiu al omului, Nebucadnețar, împăratul Babilonului, a făcut ca oastea sa să slujească slujbă grea împotriva Tirului; orice cap a fost făcut pleșuv și orice umăr a fost jupuit, dar n‐a luat plată de la Tir nici el, nici oastea lui, pentru slujba cu care a slujit împotriva lui.
19. De aceea așa zice Domnul Dumnezeu: Iată, voi da țara Egiptului lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului; și el îi va lua mulțimea și‐i va răpi prada și‐l va jefui; și aceasta va fi plata oștii lui.
20. I‐am dat țara Egiptului ca plată a sa pentru care a slujit, pentru că a lucrat pentru mine, zice Domnul Dumnezeu.
21. În ziua aceea voi face să înflorească și cornul casei lui Israel și‐ți voi da o deschidere de gură în mijlocul lor. Și vor cunoaște că eu sunt Domnul.