Ezechiel 37 NTR

1. Mâna Domnului a venit peste mine, m-a dus prin Duhul Domnului și m-a lăsat jos în mijlocul unei văi. Valea era plină de oase.

2. M-a pus să umblu peste ele încoace și încolo, și iată că pe suprafața văii erau foarte multe oase. Și iată că ele erau foarte uscate.

3. El mi-a zis: ‒ Fiul omului, vor putea oare aceste oase să învie? Eu I-am răspuns: ‒ Stăpâne Doamne, Tu știi!

4. Atunci El mi-a zis: ‒ Profețește despre oasele acestea și spune-le: „Oase uscate, ascultați Cuvântul Domnului!

5. Așa vorbește Stăpânul Domn cu privire la oasele acestea: «Iată, voi face să intre suflare în voi și veți învia!

6. Vă voi da tendoane, voi face să crească pe voi carne și vă voi acoperi cu piele. Voi pune suflare în voi și veți învia. Și veți ști atunci că Eu sunt Domnul!»“.

7. Am profețit așa cum mi se poruncise. În timp ce profețeam, s-a auzit un zgomot ca un huruit. Și, iată că oasele s-au apropiat unele de celelalte.

8. M-am uitat și, iată, am văzut că aveau deja tendoane pe ele, carnea crescuse pe ele și erau acoperite cu piele; dar încă nu era suflare în ele.

9. El mi-a zis: ‒ Profețește suflării! Profețește, fiul omului, și spune-i suflării: „Așa vorbește Stăpânul Domn: «Vino, suflare, din cele patru direcții, și suflă peste acești morți ca să învie!»“.

10. Am profețit așa cum îmi poruncise și suflarea a intrat în ei. Ei au înviat și s-au ridicat în picioare. Era o armată foarte, foarte mare.

11. Apoi El mi-a zis: ‒ Fiul omului, oasele acestea sunt toți cei din Casa lui Israel. Iată că ei zic: „Oasele ne sunt uscate și nu mai avem nicio speranță! Suntem pierduți!“.

12. De aceea, profețește și spune-le: „Așa vorbește Stăpânul Domn: «Poporul Meu, Eu Însumi vă voi deschide mormintele, vă voi scoate din mormintele voastre și vă voi aduce în țara lui Israel.

13. Poporul Meu, când vă voi deschide mormintele și vă voi scoate din mormintele voastre, veți ști că Eu sunt Domnul.

14. Voi pune în voi suflarea Mea și veți învia. Vă voi așeza din nou în țara voastră și veți ști că Eu, Domnul, am vorbit și am făcut întocmai, zice Domnul»“.

15. Cuvântul Domnului mi-a vorbit, zicând:

16. „Fiul omului, ia o ramură și scrie pe ea: «Pentru Iuda și pentru fiii lui Israel, prietenii săi». Ia apoi o altă ramură și scrie pe ea: «Pentru Iosif, ramura lui Efraim, și pentru toți cei din Casa lui Israel, prietenii lui».

17. După aceea, apropie-le una de alta și fă-le o singură bucată, astfel încât să fie ca una singură în mâna ta.

18. Când fiii poporului tău îți vor zice: «Nu vrei să ne explici ce înseamnă toate acestea?»,

19. tu să le spui: «Așa vorbește Stăpânul Domn: ‘Iată, Eu Însumi voi lua ramura lui Iosif, care este în mâna lui Efraim, și a semințiilor lui Israel, prietenii lui, le voi pune pe ramura lui Iuda și le voi face o singură ramură, astfel că vor fi una în mâna Mea’».

20. Să ții în mână, înaintea ochilor lor, ramurile pe care ai scris,

21. și să le spui: «Așa vorbește Stăpânul Domn: ‘Iată, Eu Însumi îi voi lua pe fiii lui Israel din mijlocul națiunilor unde s-au dus, îi voi strânge din toate părțile și-i voi aduce în patria lor.

22. Voi face din ei o singură națiune în țară, pe munții lui Israel. Va fi un singur rege pentru toți și nu vor mai fi două națiuni, nici nu vor mai fi împărțiți în două regate.

23. Nu se vor mai pângări cu idolii lor, cu spurcăciunile lor și cu toate fărădelegile lor. Îi voi ierta de toate abaterile prin care au păcătuit și-i voi curăți. Ei vor fi poporul Meu, iar Eu voi fi Dumnezeul lor.

24. Slujitorul meu David, va fi rege peste ei și va fi un singur păstor pentru toți. Ei vor urma legile Mele și vor păzi și împlini hotărârile Mele.

25. Vor locui în țara pe care am dat-o slujitorului Meu Iacov, țara în care au locuit strămoșii lor. Ei vor locui în țară împreună cu copiii lor și cu copiii copiilor lor pe vecie, iar slujitorul Meu David le va fi prinț pentru totdeauna.

26. Voi încheia cu ei un legământ de pace; va fi un legământ veșnic cu ei. Îi voi așeza iarăși, îi voi înmulți și voi pune Sfântul Meu Lăcaș în mijlocul lor pe vecie.

27. Locuința Mea va fi între ei. Eu voi fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporul Meu.

28. Când Sfântul Meu Lăcaș va fi în mijlocul lor pe vecie, națiunile vor ști că Eu sunt Domnul, Cel Care-l sfințesc pe Israel’»“.