Ezechiel 48 NTR

1. Numele semințiilor moștenitoare sunt acestea: de la marginea de nord, de-a lungul drumului spre Hetlon, de la Lebo-Hamat spre Hațar-Enan, până la granița de nord a Damascului dinspre Hamat, din partea de est până în vest, să fie o parte pentru Dan.

2. De la granița cu Dan, din partea de est până în partea de vest, să fie o parte pentru Așer.

3. De la granița cu Așer, din partea de est până în partea de vest, să fie o parte pentru Neftali.

4. De la granița cu Neftali, din partea de est până în partea de vest, să fie o parte pentru Manase.

5. De la granița cu Manase, din partea de est până în partea de vest, să fie o parte pentru Efraim.

6. De la granița cu Efraim, din partea de est până în partea de vest, să fie o parte pentru Ruben.

7. De la granița cu Ruben, din partea de est până în partea de vest, să fie o parte pentru Iuda.

8. De la granița cu Iuda, din partea de est până în partea de vest, să fie teritoriul pe care urmează să-l aduceți drept contribuție prin ridicare. Să aibă douăzeci și cinci de mii de coți lățime, iar lungimea lui să fie cât una dintre părțile care se întind de la est la vest. Sfântul Lăcaș să fie în mijlocul lui.

9. Teritoriul pe care îl veți aduce Domnului drept contribuție prin ridicare să aibă lungimea de douăzeci și cinci de mii de coți și lățimea de zece mii de coți.

10. Acest teritoriu sfânt să fie al preoților: în nord să aibă o lungime de douăzeci și cinci de mii de coți, în vest să aibă o lățime de zece mii de coți, în est tot zece mii de coți, iar în sud o lungime de douăzeci și cinci de mii de coți. Sfântul Lăcaș al Domnului să fie în mijlocul lui.

11. El să aparțină preoților sfințiți, dintre urmașii lui Țadok, care și-au îndeplinit responsabilitățile primite de la Mine și nu s-au dus în rătăcire ca leviții, atunci când fiii lui Israel rătăceau departe de Mine.

12. Să fie al lor, ca un dar din suprafața sfântă a țării, un loc preasfânt lângă granița leviților.

13. Leviții să aibă o parte lângă granița preoților, de douăzeci și cinci de mii de coți lungime și de zece mii de coți lățime; pe toată lungimea să fie de douăzeci și cinci de mii de coți și pe lățime să fie de zece mii de coți.

14. Nu vor putea să vândă sau să schimbe și nici să înstrăineze această cea mai bună parte a țării, căci este sfântă pentru Domnul.

15. Suprafața rămasă, adică cinci mii de coți pe lățime și douăzeci și cinci de mii de coți pe lungime, să fie dată ca loc pentru folosul cetății, pentru locuințe și pentru pășune. Cetatea să fie în mijlocul ei.

16. Iată care să-i fie măsurile: în partea de nord să aibă patru mii cinci sute de coți, în partea de sud patru mii cinci sute, în partea de est patru mii cinci sute, iar în partea de vest patru mii cinci sute.

17. Pășunea pentru cetate să fie de două sute cincizeci de coți în partea de nord, două sute cincizeci în partea de sud, două sute cincizeci în partea de est și două sute cincizeci în partea de vest.

18. Pământul care mai rămâne pe lungime, alături de teritoriul sfânt, va fi de zece mii de coți în partea de est și zece mii în partea de vest, de-a lungul teritoriului sfânt. Venitul lui să fie folosit pentru hrana lucrătorilor cetății.

19. Lucrătorii cetății, din toate semințiile lui Israel, îl vor munci.

20. Tot teritoriul să fie de douăzeci și cinci de mii de coți lungime și douăzeci și cinci de mii de coți lățime. Să puneți deoparte teritoriul sfânt, alături de proprietatea cetății.

21. Ceea ce mai rămâne de-o parte și de alta a teritoriului sfânt și a proprietății cetății să fie a prințului, de-a lungul celor douăzeci și cinci de mii de coți ai teritoriului sfânt până la granița de est, iar în vest, de-a lungul celor douăzeci și cinci de mii de coți până la granița de vest, mergând în paralel cu proprietățile semințiilor. Aceste suprafețe vor fi ale prințului. Teritoriul sfânt și Sanctuarul Casei să fie în mijlocul lor.

22. Astfel, proprietatea leviților și proprietatea cetății vor fi în mijlocul proprietății prințului. Tot teritoriul dintre granița lui Iuda și granița lui Beniamin să fie al prințului.

23. Iată celelalte seminții moștenitoare: De la est la vest, o parte să fie pentru Beniamin.

24. De la granița cu Beniamin, de la est la vest, să fie o parte pentru Simeon.

25. De la granița cu Simeon, de la est la vest, să fie o parte pentru Isahar.

26. De la granița cu Isahar, de la est la vest, să fie o parte pentru Zabulon.

27. De la granița cu Zabulon, de la est la vest, să fie o parte pentru Gad.

28. De la granița lui Gad, în partea de sud, granița să meargă spre sud, de la Tamar înspre apele de la Meribat-Kadeș și apoi de-a lungul Râului Egiptului până la Marea cea Mare.

29. Aceasta este țara pe care va trebui s-o împărțiți ca moștenire semințiilor lui Israel și acestea sunt proprietățile lor, zice Stăpânul Domn.

30. Iată care vor fi ieșirile cetății: în partea de nord, care măsoară patru mii cinci sute de coți,

31. vor fi trei porți (porțile cetății vor purta numele semințiilor lui Israel): o poartă pentru Ruben, o poartă pentru Iuda și o poartă pentru Levi.

32. În partea de est, care măsoară patru mii cinci sute de coți, vor fi trei porți: o poartă pentru Iosif, o poartă pentru Beniamin și o poartă pentru Dan.

33. În partea de sud, care măsoară patru mii cinci sute de coți, vor fi trei porți: o poartă pentru Simeon, o poartă pentru Isahar și o poartă pentru Zabulon.

34. În partea de vest, care măsoară patru mii cinci sute de coți, vor fi trei porți: o poartă pentru Gad, o poartă pentru Așer și o poartă pentru Neftali.

35. De jur împrejurul cetății vor fi optsprezece mii de coți. Din ziua aceea, numele ei va fi: «Domnul este acolo»“.