Ezra 3 VBRC2020

1. Când s-a apropiat luna a șaptea, fiii lui Israél erau în cetățile lor. Atunci poporul s-a adunat ca un singur om la Ierusalím.

2. S-au ridicat Iósue, fiul lui Ioțadác, cu frații săi preoți și Zorobabél, fiul lui Șeáltiél, cu frații săi și au zidit altarul Dumnezeului lui Israél ca să aducă pe el arderi de tot după cum este scris în legea lui Moise, omul lui Dumnezeu.

3. Au așezat altarul pe temeliile sale, căci teama era asupra lor din cauza popoarelor țărilor și [au adus] arderi de tot Domnului, arderile de tot de dimineață și de seară.

4. Au celebrat Sărbătoarea Corturilor după cum este scris, după număr, regulă și necesitatea fiecărei zile.

5. După aceea, [au adus] arderea de tot permanentă pentru [zilele] de lună nouă, pentru toate sărbătorile sfinte ale Domnului și pentru orice dar de bunăvoie adus Domnului.

6. Din ziua întâi a lunii a șaptea au început să aducă arderi de tot. Însă temeliile templului Domnului nu erau încă puse.

7. Au dat argint cioplitorilor de piatră și lemnarilor, hrană, băutură și untdelemn celor din Sidón și din Tir ca să aducă lemn de cedru din Libán pe mare, la Yáfo, după permisiunea pe care o aveau de la Círus, regele perșilor.

8. În anul al doilea de la venirea lor la casa lui Dumnezeu, la Ierusalím în luna a doua, Zorobabél, fiul lui Șeáltiél, Iósue, fiul lui Ioțadác, și cu ceilalți frați ai lor, preoți și levíți, toți cei care se întorseseră din captivitate la Ierusalím, i-au pus pe levíții de la douăzeci de ani în sus să conducă lucrarea casei Domnului.

9. Iósue, fiii și frații săi, Cadmiél, fiii săi, fiii lui Iúda, au condus ca un singur [om] lucrarea în casa lui Dumnezeu [împreună cu] Henadád, fiii și frații lor, levíții.

10. Când constructorii au pus temeliile templului Domnului, preoții și-au îmbrăcat veșmintele, [au luat] trâmbițe, iar levíții, fiii lui Asáf, aveau cimbale și l-au lăudat pe Domnul după dispozițiile lui Davíd, regele lui Israél.

11. Ei cântau lăudându-l și preamărindu-l pe Domnul: „El este bun și veșnică este îndurarea lui peste Israél!”. Tot poporul înălța strigăte mari, lăudându-l pe Domnul pentru temelia casei Domnului.

12. Dar mulți dintre preoții și levíții și dintre capii părintești în vârstă care văzuseră templul dinainte, când se puneau temeliile acestei case înaintea lor, plângeau cu glas puternic, iar mulți își ridicau glasul de bucurie.

13. Poporul nu putea să deosebească strigătul de bucurie de strigătul plânsului poporului, căci poporul ridica strigăte puternice și sunetul se auzea de departe.