Galateni 4 VBRC2020

1. Eu însă spun: atât timp cât moștenitorul este un copil, nu se deosebește cu nimic de un sclav, chiar dacă este stăpân peste toate.

2. Însă este sub tutori și administratori până la timpul fixat de tată.

3. Tot așa și noi, cât timp eram copii, eram sclavii învățăturilor de la început ale lumii.

4. Dar când a venit împlinirea timpului, Dumnezeu l-a trimis în lume pe Fiul său, născut din femeie, născut sub Lege,

5. ca să-i răscumpere pe cei care sunt sub Lege ca să primim înfierea.

6. Și pentru că sunteți fii, Dumnezeu l-a trimis pe Duhul Fiului său în inimile noastre, care strigă: „Abbá, Tată!”.

7. Așa încât nu mai ești sclav, ci fiu; iar dacă ești fiu, ești și moștenitor prin Dumnezeu.

8. Însă atunci când nu-l cunoșteați pe Dumnezeu, erați sclavii celor care din fire nu sunt dumnezei.

9. Dar acum, după ce l-ați cunoscut pe Dumnezeu, sau mai bine, după ce ați fost cunoscuți de Dumnezeu, cum de vă mai întoarceți din nou la învățăturile de la început, slabe și sărace, cărora vreți să le slujiți din nou?

10. Voi țineți zile, luni, anotimpuri și ani.

11. Mă tem să nu fi trudit degeaba pentru voi.

12. Vă rog, fraților, fiți ca mine, căci și eu sunt ca voi! Voi nu m-ați nedreptățit cu nimic.

13. Știți că prima dată v-am vestit evanghelia prin slăbiciunea trupului,

14. și totuși nu ați arătat nici dispreț și nici dezgust față de trupul meu, care [putea fi] pentru voi o încercare, ba dimpotrivă, m-ați primit ca pe un înger al lui Dumnezeu, ca pe Cristos Isus.

15. Unde este înflăcărarea voastră? Vă mărturisesc că dacă era posibil, v-ați fi scos și ochii și mi i-ați fi dat.

16. Am devenit oare dușmanul vostru pentru că [v-am spus] adevărul?

17. Ei arată zel pentru voi, dar nu cu [intenție] bună, ci vor să vă separe de noi, ca să arătați zel pentru ei.

18. De fapt, dacă [intenția] este bună, este bine să fie un zel întotdeauna, și nu numai când sunt eu la voi,

19. copiii mei, pentru care îndur din nou chinurile nașterii, până când Cristos se va forma în voi.

20. Aș dori să fiu la voi acum și să-mi schimb tonul, căci sunt nedumerit în privința voastră.

21. Spuneți-mi: voi, care vreți să fiți sub Lege, nu ascultați Legea?

22. Căci este scris că Abrahám a avut doi fii: unul din sclavă și unul din [femeia] liberă.

23. Însă cel din sclavă este născut după trup, pe când cel din [femeia] liberă este prin promisiune.

24. Acestea sunt alegorii. Căci ele sunt două testamente: unul de pe muntele Sinài, care a născut sclavie. Aceasta este Agár.

25. Dar Agár este muntele Sinài în Arábia și corespunde Ierusalímului de acum, care este în sclavie împreună cu copiii săi.

26. Însă Ierusalímul de sus este liber și este mama noastră.

27. Căci este scris: „Bucură-te, tu care ești sterilă și care nu naști, chiuie de bucurie și strigă, tu care nu simți durerile nașterii! Căci mai mulți copii are cea părăsită decât cea care are bărbat!”.

28. Dar voi, fraților, ca și Isáac, sunteți fii ai promisiunii.

29. Însă și atunci cel care era născut după trup îl persecuta pe cel [născut] după duh ca și acum.

30. Dar ce zice Scriptura? „Alung-o pe servitoare și pe fiul ei, căci fiul servitoarei nu va fi moștenitor împreună cu fiul celei libere!”.

31. De aceea, fraților, noi nu suntem copiii servitoarei, ci ai celei libere.