Geneza 17 VBRC2020

1. Când Abrám avea nouăzeci și nouă de ani, Domnul i-a apărut lui Abrám și i-a zis: „Eu sunt Dumnezeul cel Atotputernic: Umblă în fața mea și fii integru!

2. Voi pune alianța mea între mine și tine și te voi înmulți foarte mult”.

3. Abrám a căzut cu fața [la pământ] și Dumnezeu i-a vorbit:

4. „Iată, eu [închei] alianța mea cu tine: vei fi tatăl unei mulțimi de popoare.

5. Nu te vei mai numi, de acum încolo, Abrám, ci numele tău va fi Abrahám, fiindcă te-am pus ca tată al unei mulțimi de popoare.

6. Te voi face rodnic nespus de mult; din tine voi face neamuri și regi vor ieși din tine.

7. Voi pune alianța mea între mine și tine și descendența ta după tine, din neam în neam: o alianță veșnică. Eu voi fi Dumnezeu pentru tine și pentru descendența ta după tine.

8. Vă voi da ție și descendenței tale după tine o țară în care să locuiești ca străin, toată țara Canaán ca stăpânire veșnică. Eu voi fi pentru ei Dumnezeu”.

9. Dumnezeu i-a zis lui Abrahám: „Tu să păzești alianța mea, tu și urmașii tăi după tine, din neam în neam!

10. Aceasta este alianța pe care s-o păziți, cea dintre mine și voi și descendența ta după tine: să fie tăiați împrejur toți cei dintre voi de parte bărbătească!”.

11. Să vă tăiați împrejur carnea prepuțului vostru! [Acesta] să fie semnul alianței dintre mine și voi!

12. La opt zile, orice copil de parte bărbătească dintre voi să fie tăiat împrejur, neam din neamul vostru, fie că este născut în casă, fie că este cumpărat cu argint de la orice străin care nu este din descendența ta!

13. Va trebui tăiat împrejur atât cel născut în casa ta, cât și cel cumpărat cu argintul tău. Astfel, alianța mea în carnea voastră va fi o alianță veșnică.

14. Un necircumcis, unul de parte bărbătească ce nu a fost tăiat împrejur în carnea prepuțului lui, sufletul acela să fie nimicit din poporul său: a călcat alianța mea!”.

15. Dumnezeu i-a vorbit lui Abrahám: „Pe Sarái, soția ta, nu o vei mai numi cu numele Sarái, pentru că numele ei va fi Sára.

16. Eu o voi binecuvânta și îți voi da un fiu din ea, o voi binecuvânta și din ea voi face neamuri și regi de popoare vor fi din ea”.

17. Abrahám a căzut cu fața la pământ și a râs, zicând în inima lui: „Unui om de o sută de ani i se pot, oare, naște [copii] și Sára la nouăzeci de ani mai poate naște?”.

18. Abrahám i-a spus lui Dumnezeu: „O, de-ar fi Ismaél înaintea ta!”.

19. Dar Dumnezeu a zis: „Nu, Sára, soția ta, îți va naște un fiu și tu îi vei da numele de Isáac. Eu voi încheia alianța mea cu el, o alianță veșnică pentru descendența sa după el.

20. Și cu privire la Ismaél te-am ascultat. Iată, îl binecuvântez; îl voi face rodnic și îl voi înmulți foarte mult; el va da naștere la doisprezece principi și voi face din el un popor mare.

21. Dar alianța mea o voi încheia cu Isáac, pe care Sára ți-l va naște la anul pe vremea aceasta!”.

22. Când a terminat de vorbit cu el, Dumnezeu s-a înălțat de la Abrahám.

23. Abrahám l-a luat pe Ismaél, fiul său, pe toți cei ce se născuseră în casa lui și pe toți cei cumpărați cu argintul lui, pe toți cei de parte bărbătească dintre oamenii din casa lui Abrahám și a tăiat împrejur carnea prepuțului lor chiar în ziua aceea, așa cum îi spusese Dumnezeu.

24. Abrahám era de nouăzeci și nouă de ani când a fost tăiat împrejur în carnea prepuțului său.

25. Ismaél, fiul său, era de treisprezece ani când a fost tăiat împrejur în carnea prepuțului său.

26. În aceeași zi au fost tăiați împrejur Abrahám și Ismaél, fiul său.

27. Și toți bărbații din casa lui, cei născuți în casă sau cumpărați cu argint de la străini au fost tăiați împrejur împreună cu el.