Geneza 21 VBRC2020
1. Domnul a vizitat-o pe Sára, după cum spusese, și a făcut Domnul pentru Sára după cum spusese.
2. Sára a zămislit și i-a născut lui Abrahám un fiu la bătrânețea lui, la timpul hotărât, așa cum îi spusese Dumnezeu.
3. Abrahám i-a pus fiului său pe care i l-a născut Sára numele Isáac.
4. Abrahám l-a tăiat împrejur pe Isáac, fiul său, când avea opt zile, cum îi poruncise Dumnezeu.
5. Abrahám era în vârstă de o sută de ani când i s-a născut fiul său Isáac.
6. Sára a zis: „Dumnezeu m-a făcut de râs; oricine va auzi va râde de mine”.
Îndepărtarea lui Agár și a lui Ismaél7. Și a adăugat: „Cine [s-ar fi gândit] să-i spună lui Abrahám că Sára va alăpta copii? Și totuși i-am născut un fiu la bătrânețea lui!”.
8. Copilul a crescut și a fost înțărcat. Abrahám a făcut un mare ospăț în ziua în care Isáac a fost înțărcat.
9. Sára l-a văzut râzând pe fiul pe care Agár egiptéanca i-l născuse lui Abrahám
10. și i-a zis lui Abrahám: „Alung-o pe această sclavă și pe fiul ei, căci fiul acestei sclave nu va avea moștenire cu fiul meu Isáac!”.
11. Acest cuvânt a fost foarte rău în ochii lui Abrahám, căci era [vorba] de fiul său.
12. Dumnezeu i-a zis lui Abrahám: „Să nu fie rău în ochii tăi pentru copilul și pentru sclava ta! În tot ceea ce îți spune Sára, ascultă de glasul ei, pentru că numai cei din Isáac se vor chema descendența ta.
13. Dar eu voi face un neam și din fiul sclavei, căci și el este urmașul tău”.
14. Dimineața, Abrahám s-a sculat, a luat pâine și un burduf cu apă, i le-a dat lui Agár, le-a pus pe umerii ei, de asemenea, și copilul și i-a dat drumul. Ea a plecat și a rătăcit în pustiul Béer-Șéba.
15. Când s-a terminat apa din burduf, a pus copilul sub un tufiș,
16. a mers și s-a așezat în fața lui, depărtându-se ca la o bătaie de arc. Căci își spunea: „Să nu văd moartea copilului!”. S-a așezat în față, și-a ridicat glasul și a început să plângă.
17. Dumnezeu a auzit glasul copilului și îngerul lui Dumnezeu a strigat-o din cer pe Agár și i-a zis: „Ce ai tu, Agár? Nu te teme, pentru că Dumnezeu a auzit glasul copilului în locul unde se află!
18. Scoală-te, ia copilul și ține-l cu mâna ta, căci eu voi pune să fie din el un popor mare!”.
19. Dumnezeu i-a deschis ochii și ea a văzut un izvor de apă. Ea s-a dus, a umplut burduful cu apă și i-a dat copilului să bea.
20. Dumnezeu era cu copilul, care a crescut mare, a locuit în pustiu și a devenit un mare arcaș.
Alianța de la Béer-Șéba21. El a locuit în pustiul Parán și mama sa i-a luat o soție din țara Egiptului.
22. În acel timp, Abimélec și Picól, căpetenia oștirii lui, i-au vorbit astfel lui Abrahám, zicând: „Dumnezeu este cu tine în tot ce faci.
23. Jură-mi, acum, aici, pe Dumnezeu că nu mă vei înșela niciodată, nici pe mine, nici pe copiii mei, nici pe urmașii mei; așa cum ți-am arătat bunăvoință, așa să arăți și tu față de mine și țara în care locuiești ca străin!”.
24. Abrahám a zis: „Jur!”.
25. Dar Abrahám i-a cerut socoteală lui Abimélec pentru un izvor de apă pe care îl luaseră cu sila servitorii lui Abimélec.
26. Abimélec a răspuns: „Nu știu cine a făcut lucrul acesta; nici tu nu mi-ai spus și nu am auzit până azi”.
27. Abrahám a luat oi și vite și le-a dat lui Abimélec și au încheiat amândoi o alianță.
28. Abrahám a pus să stea deoparte șapte mielușele din turmă.
29. Abimélec i-a zis lui Abrahám: „Ce sunt aceste șapte mielușele pe care le-ai pus să stea deoparte?”.
30. El a răspuns: „Trebuie să iei din mâna mea șapte mielușele ca să-mi fie mărturie că am săpat fântâna aceasta”.
31. De aceea i s-a dat locului aceluia numele Béer-Șéba; căci acolo au făcut amândoi un jurământ.
32. Astfel au încheiat ei alianță la Béer-Șéba. S-au ridicat Abimélec împreună cu Picól, căpetenia oștirii sale, și s-au întors în țara filisténilor.
33. A plantat un tamarisc la Béer-Șéba și a invocat acolo numele Domnului Dumnezeului celui Veșnic.
34. Abrahám a locuit multe zile ca străin în țara filisténilor.